Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 237/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 237/
Ședința publică din 12 Martie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de SC SRL, prin și, cu sediul în Târgu-M-, împotriva sentinței nr.2238/11.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- făcut referatul asupra cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 20,00 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 1,00 lei, recurenta solicitând judecarea cauzei și în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.2238/11.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureșs -a respins contestația formulată de debitoarea SC - & DS SRL Tg.-M, ca nefondată, s-a admis în baza art. 11 alin.l lit.a din Legea nr. 85/2006 cererea formulată le creditoarea DGFP M în contradictoriu cu debitoarea SC - & DS SRL Tg.- și în consecință: în temeiul art.33 alin.4 din Legea nr.85/2006 s-a dispus deschiderea procedurii enerale a insolvenței față de debitoarea SC DS SRL Tg. M, în temeiul art. 42 alin.2 din Legea nr.85/2006 s-a dispus indisponibilizarea ărților p. sociale deținute de administratorii debitoarei, respectiv de și, iar în temeiul art. 34 comb. Cu art. 11 alin.l lit.c din Legea nr.85/2006 a fost desemnat în calitate de administrator judiciar provizoriu al debitoarei racticianul p. în insolventă Tg.-
Pentru a pronunța această soluție s-a avut în vedere că debitoarea a invocat caracterul incert al creanței. Sub acest aspect trebuie observat că debitoarea nu-și justifică afirmația iar faptul că la data de 28.02.2008 a achitat de 664 lei cu titlul de obligații fiscale nu înlătură caracterul cert al creanței indicate de creditoare. Cu suma achitată de debitoare se diminuează cuantumul creanței, însă această plată nu atrage incertitudinea creanței indicată de creditoare. Potrivit art. 379 alin.3 Cod pr. Civ. o creanță este certă atunci când existența ei rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. în speță, creanța în discuție rezultă din titlurile executorii emise de creditoare și necontestate de către debitoare. în atare situație nu se poate reține că în speță există o creanță nelămurită. De altfel trebuie observat că debitoarea recunoaște că are o creanță restantă însă apreciază că nivelul acesteia este determinat de modul de lucru al creditoarei care ori de câte ori a încasat o sumă, a procedat în primul rând la acoperirea penalităților și majorărilor de întârziere și abia apoi la acoperirea obligației fiscale principale. Susținerea debitoarei urmează a fi înlăturată ca nelegală și nedovedită.
Sub acest aspect judecătorul sindic precizează că disp. art.1111 cod civil stabilesc că debitorul unei datorii pentru care se plătește dobândă, plătește mai întâi dobânda și apoi debitul principal, imputarea plății făcându-se mai întâi asupra majorărilor de întârziere și a penalităților și abia apoi, în situația în care mai există capital disponibil, asupra debitului principal.
Nici susținerea debitoarei potrivit căreia nu s-ar afla în incapacitate de plată motivat pe faptul că a efectuat plăți pentru furnizorii de utilități, nu poate fi primită. Sub acest aspect debitoarea a dovedit că în perioada ianuarie-martie 2008 achitat sume datorate furnizorilor de utilități însă această împrejurare nu înlătură incapacitatea de plată a debitoarei.
Trebuie precizat în primul rând că disp. art. 3 alin.l pct.l din Legea nr. 85/2006 definesc insolvența ca fiind aceea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Debitoarea a dovedit cu bilanțul contabil la 31.12.2007 (fila 6,7, voi. 2 ) că la această dată deținea în contul casa și conturi la bănci suma de 3.256 lei în condițiile în care doar datoria creditoarei DGFP M se cifrează la suma de 61.596 lei.natare situație nu se poate reține că debitoarea poate face față cu mijloacele bănești de care dispune plății datoriilor certe, lichide și exigibile mai vechi de 30 de zile de ia data scadenței.
Ca urmare, s-a apreciat că debitoarea se află în insolvență prezumată ca fiind vădită, în sensul dat acestei noțiuni de disp. art. 3 alin.l pct. 1 lit. a din Legea nr.85/2006 și potrivit cărora insolvență este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență nu achită datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea SC SRL, prin și solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii insolvenței și indisponibilizarea părților sociale deținute de debitoare, fără să țină seama de faptul că la data de 14.10.2008 prin contractul de cesiune nr.2153 părțile sociale ale societății au fost cesionate către și care au preluat întreg activul și pasivul societății și în aceste condiții drepturile și obligațiile societăți revin acestora. Se susține de asemenea caracterul incert al creanței care a stat la baza formulării cererii de deschidere a procedurii.
Examinând sentința atacată, în raport de motivele invocate și în limitele prev. de art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile cuprinse în art.33 din Legea nr.85/2006 legiuitorul a pus la dispoziția debitorului nemulțumit de cererea de deschidere a procedurii formulată de către creditor, calea contestației ca mijloc de apărare, urmând ca în cadrul soluționării contestației să demonstreze că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.3 din Legea nr.85/2006 adică creditorul nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă neachitată în termen de 30 de zile de la scadență.
Contestatoarea nu a fost în măsură să-și dovedească aceste susțineri, iar faptul că de la data înregistrării cererii și pe parcursul judecării contestației a achitat o parte din obligațiile fiscale, nu înlătură caracterul cert al creanței indicată de creditoare, cel mult se poate aprecia ca o diminuare a cuantumului acesteia.
În speță, creanța invocată de creditoarea DGFP M rezultă din titlurile executorii emise de către aceasta și care nu au fost contestate de către debitoare.
Nici faptul că în perioada de referință, respectiv în 30 de zile de la data scadenței și până la soluționarea contestației debitoarea a făcut unele plăți către furnizorii de utilități nu poate înlătura prezumția vădită de insolvență ce poate fi reținută împotriva debitoarei, atâta timp cât nu s-a demonstrat existența legitimă, concretă și imediată a fondurilor bănești necesare achitării debitului.
Cu privire la susținerea debitoarei în sensul că părțile sociale au fost cesionate către anumite persoane fizice care au preluat întreg activul și pasivul societății, că drepturile și obligațiile societății revin cesionarilor, instanța de control reține că nici acest motiv nu poate înlătura prezumția de insolvență a societății debitoare, condițiile în care s-a făcut această cesiune de părți sociale, opozabilitatea acestei cesiuni față de creditoare vor fi analizate de către judecătorul sindic în cadrul procedurii de insolvență deschisă împotriva societății debitoare.
În condițiile în care societatea debitoare nu a fost în măsură să producă probe prin care să răstoarne prezumția de stare de insolvență iminentă, să facă dovada suficienței fondurilor bănești, instanța de control apreciază că în mod temeinic și legal judecătorul sindic a respins contestația și a dispus deschiderea procedurii.
Prin urmare, în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul ca nefondat și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SC SRL, prin și, cu sediul în Târgu-M-, împotriva sentinței nr.2238/11.12.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 Martie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
