Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 238/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 238
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2010
PREȘEDINTE: Nela Ochea
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Moleanu
JUDECĂTOR 3: Carmen Mladen
GREFIER - - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de debitoarea - COM SRL S împotriva sentinței nr.1245 din 23 noiembrie 2009, pronunțate de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare - SRL și intimata - administrator judiciar al debitoarei - COM SRL S, având ca obiect procedura insolvenței - deschidere procedură.
La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima, cât și la a doua strigare, a răspuns intimata creditoare, reprezentată de avocat, lipsind recurenta debitoare și intimata administrator judiciar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind formulate alte cereri, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimata creditoare, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței ca legală și temeinică. Susține că este certă, lichidă și exigibilă creanța, iar factura a fost însușită de debitoare prin semnarea de către administratorul acesteia, semnătură identică cu cea de pe contractele de execuție lucrări și închiriere utilaje și de pe situațiile de lucrări ce au însoțit facturile emise de antreprenorul - -. Mai arată că sentința invocată de recurentă a fost pronunțată în procedura specială a somației de plată și nu are autoritate de lucru judecat în cadrul procedurii insolvenței. Depune concluzii scrise.
CU RTEA
Asupra recursului constată următoarele:
Prin sentința nr.1245 din 23 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a respins contestația formulata de debitoarea - COM SRL S si a fost admisă cererea formulata de creditoarea - SRL pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului - COM SRL; a fost numit administrator judiciar care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea privind procedura insolvenței, cu un onorariu de 500 lei lunar.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că pentru promovarea cererii creditorilor, sunt necesare două condiții:
Prima, este ca titularul cererii să aibă calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței și, cea de a doua, debitorul împotriva căruia este formulată cererea să se află în stare de insolvență prezumată.
Potrivit prev. art. 3 pct. 6 din Legea nr. 85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Potrivit art. 379 pr.civ. creanța certă este creanța a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau/și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță, sau și a altor neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui, în baza unor dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală. Creanța este exigibilă atunci când ea a ajuns la scadență.
În temeiul legii insolvenței, nu este suficient să se fi împlinit scadența ci, pentru declanșarea procedurii, este necesară scurgerea unui termen de cel puțin 30 de zile de la data scadenței.
Pentru a se putea atrage declanșarea procedurii insolvenței la cererea creditorilor cuantumul creanțelor trebuie să atingă valoarea prag, care este de 30.000 RON conform art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea 277/07.07.2009.
Insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori.
În speța de față, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textele de lege susmenționate, creditoarea făcând dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile, de mai mult de 30 de zile, ce depășește valoarea prag de 30.000 RON, cu contractul de închiriere utilaje nr.101 din 10.06.2006, în baza căruia creditoarea - SRL a închiriat pârâtei utilajele prevăzute în anexa 1 la contract pentru care s-a emis factura fiscală nr.- /22.09.2006 în valoare de 71971,20 lei, acceptată la plată prin semnătură, care trebuia achitată în termen de 30 de zile conform clauzei prevăzute la pct.3.2 din contract, la care se adaugă penalitățile de întârziere în sumă de 75785,67 RON calculate începând cu data 23.10.2006 potrivit situației de calcul depusă la fila 9 dosar în procent de 0,1 % pe zi de întârziere în baza clauzei prevăzută la art.7 pct.2.
Susținerile pârâtei debitoare prin contestația depusă la dosar cu privire la faptul că, creditoarea nu i-a pus la dispoziție utilajele prevăzute la anexa 1 din contract nu pot fi reținute în condițiile în care pentru lucrările efectuate debitoarea a emis facturile fiscale -/02/08.08.2006 în valoare de 8541,33 lei, nr.-/02/14.08.2006 în valoare de -,70 lei și nr. -/02/18.09.2006 în valoare de -, 66 lei, facturi care au fost acceptate la plată de către antreprenorul - -( filele 63-65 dosar), lucrările fiind recepționate fără nici un fel de obiecțiuni conform procesului verbal nr.382/14.05.2007(filele 53-54 dosar ), primarul localității Noi Județul P confirmând totodată executarea lucrărilor cu utilajele reclamantei menționate la anexa 1 din contract ( fila 48 dosar)
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs debitoarea - COM SRL S, criticând-o ca netemeinică și nelegală, susținând că în mod eronat instanța de fond a admis cererea creditoarei - SRL, întrucât temeiul legal în baza căruia a fost pronunțată sentința atacată este unul eronat, art.33 alin.6 din Legea 85/2006, ce face referire la faptul că debitoarea nu ar fi contestat, în termenul de 10 zile prevăzut de lege ar fi în stare de insolvență și și-ar fi exprimat intenția de a-și reorganiza activitatea, ori în cauză nu s-a invocat excepția tardivității contestației.
În opinia sa, temeiul legal corect de respingere a contestației, ce ar fi aplicabil în speță de față, ar fi fost al dispozițiilor art. 33 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 și nu art.33 alin.6 din aceiași lege.
Totodată, în mod nelegal judecătorul sindic a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.31 din Legea 85/2006, în sensul că - SRL ar fi fost un creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, întrucât ar fi făcut dovada unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 30 de zile împotriva averii debitoarei.
Atât facturile fiscale cât și tabelul de calcul al penalităților de întârziere, sunt acte unilaterale, necomunicate beneficiarului, neînsușite de acesta, ce nu îi sunt opozabile și prin urmare nu îndeplinesc condițiile unei creanțe certe, așa cum s-a reținut de instanța de fond, care în motivarea sentinței atacate nu a ținut seama de aceste aspecte. Astfel, factura nr.-/22.09.2006 conține o semnătură indescifrabilă, fără ștampila debitoarei, nu conține o dată scadentă iar suma de pe această factură nu coincide cu cea de pe contractul de închiriere;suma de 75.785 ce ar reprezenta penalități de întârziere nu i-a fost comunicată și nici nu apare înregistrată în contabilitate; nu există nici un act de predare primire a utilajelor și nici un act din care să rezulte că a efectuat lucrări cu utilajele creditoarei. De asemenea s-a făcut vorbire de procesul verbal nr.382/14.05.2007, de recepționare lucrări care nu a fost semnat de recurentă.
Dovadă că instanța a apreciat în mod greșit că există o creanță certă, lichidă și exigibilă asupra sa este Sentința nr.1266/24 nov.2009 irevocabilă a Tribunalului Olt prin care s-a respins cererea creditoarei de emitere a somației de plată pentru că ea nu avea o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Prin întâmpinare, creditoarea - SRL a solicitat respingerea recursului ca nefondat, învederând că debitoarea la 12.06.2006 a încheiat contractul de execuție lucrări nr.174 cu - - iar la 10.07.2006 contractul cu intimata, pentru că nu deținea utilajele necesare onorării contractului 174/2006.
Dovada predării utilajelor prevăzute în contract rezultă din: facturile fiscale -/02/08.08.2006 în valoare de 8541,33 lei, nr.-/02/14.08.2006 în valoare de -,70 lei și nr. -/02/18.09.2006 în valoare de -, 66 lei, facturi care au fost acceptate la plată de către antreprenorul - - și însoțite de situațiile de lucrări din care rezultă că nu puteau fi executate decât cu utilajele închiriate; semnarea de către administratorul societății a facturii nr. - /22.09.2006; încheierea contractului nr.70/30.11.2006 între intimată și - -, fapt ce confirmă existența utilajelor la fața locului adresa nr.807/2009 a Primăriei Noi; adresa nr.17/25.01.2010 - - (succesoarea - -) prin care confirmă că intimata a pus la dispoziția recurentei utilajele necesare executării lucrării din contractul 174/2006; nota din 20.11.2006 prin care - - confirmă executarea lucrărilor de către recurentă cu utilajele intimatei creditoare.
Creanța intimatei este certă, semnătura de pe factură aparținând administratorului recurentei fiind identică cu cea de pe contract; este irelevant că aceasta conține o sumă mai mică decât cea prevăzută în contract.
Chiar dacă sumele facturate, fără TVA sunt mai mici decât cele prevăzute în contract, caracterul cert al creanței nu este afectat, debitoarea fiind obligată la suma mai mică, respectiv cea facturată.
Penalitățile de întârziere au fost prevăzute în contract și au fost calculate conform acestuia iar facturarea acestora era imposibilă căci potrivit art. 126 din Codul Fiscal acestea nu constituie operațiuni economice purtătoare de TVA. Sentința nr.1266/24 nov.2009 irevocabilă a Tribunalului Olt prin care s-a respins cererea creditoarei de emitere a somației de plată, este o hotărâre pronunțată în cadrul unei proceduri speciale, în cadrul căreia se verifică doar aparența dreptului și nu se cercetează fondul și față de prevederile art. 36 din 85/2006 este lipsită de orice efect juridic, căci la data de 23.11.2009 era deschisă deja procedura insolvenței.
Curtea va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Motivul invocat de recurentă că temeiul legal reținut de judecătorul sindic cu privire la deschiderea procedurii insolvenței ca fiind art. 33 pct. 4 și nu art. 33 pct 6 din 85/2005, nu este de natură a atrage modificarea sau casarea sentinței. Este o eroare materială, care nu vatămă cu nimic pe recurentă, câtă vreme contestației sa a fost analizată pe fond, judecătorul sindic răspunzând la toate susținerile sale. Nu s-a invocat tardivitatea contestației, iar instanța nu a făcut nici o referire la o asemenea excepție.
C de-al doilea motiv de recurs, privind existența creanței intimatei creditoare și îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, este de asemenea nefundat, instanța în mod corect a reținut că intimata creditoare are asupra debitoarei o creanță certă lichidă și exigibilă de 147.756, 87 lei.
Astfel, creanța intimatei este dovedită de contractul de închiriere utilaje nr.101 din 10.06.2006 coroborat cu factura fiscală nr.- /22.09.2006 în valoare de 71971,20 lei, acceptată la plată prin semnătură, lipsa ștampilei nu lovește actul cu nulitatea. De altfel, recurenta debitoarea nu contestă că semnătura nu i-ar aparține iar semnătura de pe factură coincide cu cea de pe contract. Faptul că s-a facturat o sumă mai mică decât cea prevăzută în contract este favorabil recurentei și nu constituie o dovadă a inexistenței raporturilor obligaționale. Este adevărat că pe factură nu este menționată data plății, însă părțile au prevăzut-o în contract ca fiind în termen de 30 zile de la emiterea ei. Penalitățile de întârziere sunt determinabile, chiar dacă nu au fost facturate, fiind calculate conform art. VII pct. 7.2 din contract,- data scadenței chiriei aferentă utilizării utilajelor fiind în termen de 30 de zile de la care se adaugă penalitățile de întârziere în sumă de 0,1% pentru fiecare zi întârziere-, acestea totalizând suma de 75785,67 RON calculate începând cu data 23.10.2006 potrivit situației de calcul depusă la fila 9 dosar.
Susținerile recurentei debitoarei că nu există dovezi în legătură cu predarea utilajelor este nefondată. Astfel, în anexa 1 la contract se prevăd utilajele pe care creditoarea - SRL le-a închiriatrecurentei; la data de 12.- recurenta încheiase contractul de execuție lucrări nr.174 cu - - iar la 10.07.2006 contractul cu intimata, pentru că nu deținea utilajele necesare onorării contractului nr.174/2006; pentru lucrările efectuate debitoarea a emis facturile fiscale -/02/08.08.2006 în valoare de 8541,33 lei, nr.-/02/14.08.2006 în valoare de -,70 lei și nr. -/02/18.09.2006 în valoare de -, 66 lei, facturi care au fost acceptate la plată de către antreprenorul - -; primarul localității Noi Județul Pac onfirmat totodată executarea lucrărilor cu utilajele reclamantei menționate la anexa 1 din contract.
Instanța de fond a reținut că lucrările au fost recepționate fără nici un fel de obiecțiuni conform procesului verbal nr.382/14.05.2007 și într-adevăr debitoarea nu a semnat acest proces verbal, pentru că la data de 12.06.2006 se reziliase contractul nr.174 dintre debitoare și - Sa, lucrările fiind continuate de creditoare în baza contractului de subantrepriză nr. din 30.11.2006, însă până la rezilierea contractului lucrările au fost executate cu utilajele reclamantei menționate la anexa 1 din contract fapt confirmat de - - și succesoarea acesteia - -.
Sentința nr.1266/24 nov.2009 a Tribunalului O l t, invocată de recurentă, prin care s-a respins cererea creditoarei de emitere a somației de plată este irelevantă pentru cauza de față, fiind pronunțată după deschiderea procedurii prin sentința recurată (ce a fost pronunțată la data de 23.nov.2009), pe de o parte, iar pe de alta nu are autoritate de lucru judecat cu privire la caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, temeiurile juridice a analizării acestui aspect fiind diferite.
Astfel fiind, conform dispozițiilor art. 312..pr.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de debitoarea - COM SRL S, cu sediul în S, str.-, -,.A,.4,.18, O împotriva sentinței nr.1245 din 23 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare - SRL, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat, R S, str.- -,.4,.B,.1,.6, B și intimata, cu sediul profesional în S,-,.8C,.A,.4, O - administrator judiciar al debitoarei - COM SRL
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2010.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud.EM/ex.3/16.03.2010
jud.fond
tehnored.FS/
25 Februarie 2010
Președinte:Nela OcheaJudecători:Nela Ochea, Ecaterina Moleanu, Carmen Mladen
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 80/2009.... → |
---|