Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 252/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 252
Ședința publică de la 26 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
Judecător I -
JUDECĂTOR 2: Iulia Miler
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și pe intimat " " I, lichidator judiciar LICHIDATOR 2003, intimat " ", intimat ADM.. PU-ȘI, intimat " INTERNAȚIONAL ", intimat I, intimat " ROMÂNIA ", intimat " ROMÂNIA ", intimat " " I, intimat " ", intimat " " G, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței comerciale numărul 45/S din 5 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedură completă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen; recurent scutit de plata taxelor de timbru;
- prin cererea de recurs se solicită judecarea în lipsă, după care
Verificînd actele și lucrările dosarului, Curtea constată recursul în stare de judecată și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 45/S din 05.02.2008, pronunțată de Tribunalul Iași - Secția Comercială și de contencios Administrativ Faliment s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului " ", cu sediul în mun. I,-, județul I, nr. de înregistrare în Registrul comerțului J- și cod de identificare fiscală -.
S-a dispune radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul dispozițiilorart. 136din Legea privind procedura insolvenței, a fost escărcat administratorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
S-a aprobat devizul de cheltuieli prezentat de administratorul judiciar Lichidator 2003, cu sediul în mun. I,-, --10, scara A,. 1, parter, jud. I, cod de identificare fiscală RO -, număr de ordine în 201 și dispune plata către acesta a sumei de 2500 lei din fondul de lichidare.
În temeiul dispozițiilorart.135din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Generale a Finanțelor Publice I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. 209/COM/16.11.2005 irevocabilă prin nerecurare a fost deschisă procedura reorganizării judiciare și a falimentului împotriva debitorului " ", constatându-se că sunt îndeplinite condițiile legii pentru deschiderea procedurii prevăzute de Legea nr. 64/1995, în vigoare la cea dată.
Tabelul creanțelor asupra averii debitorului, definitivat prin încheierea nr. 155/15.03.2005, a suferit completări ulterior în cursul procedurii, înscriindu-se la masa credală creditorii "" L, B, I, "INTERNATIONAL", I, " ROMÂNIA", " ROMÂNIA", "", " ", " "
Prin raportul final nr. 539/20.06.2005 (fila 85, vol II), lichidatorul judiciar arată că debitorul nu figurează cu bunuri mobile sau imobile sau creanțe ce ar putea fi valorificate, propunând închiderea procedurii.
Prin decizia nr. 1076, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr- la data de 19 noiembrie 2007, au fost respinse cererile formulate de către creditorii "" Tg. S și Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, formulate în baza dispozițiilor art. 138 alin. 3 de stabilire a răspunderii pârâtului -, însușite de către lichidatorul judiciar, fiind menținute soluțiile de respingere a cererilor formulate în contradictoriu cu pârâții - și, date prin sentința comercială nr. 183/S/10.04.2007.
Analizând actele și lucrările dosarului, din prisma întregului material probator administrat, JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu l-sindic apreciază că propunerea administratorului judiciar este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Constatându-se în cadrul procedurii că nu au fost identificate bunuri care să poată fi supuse lichidării, debitorul nu are disponibilități în conturi bancare și nu au fost identificate nici creanțe ce ar fi putut fi încasate în numele acestuia, administratorul judiciar a solicitat închiderea procedurii pe temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, propunere notificată părților fără a se formula obiecțiuni.
În condițiile în care debitorul falit, după cum s-a constatat, nu deține bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea creanțelor, procedura este lipsită de obiect, astfel încât se va dispune potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006 închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale.
Totodată, pentru activitatea desfășurată de lichidatorul judiciar, se va încuviința decontul depus de acesta, plata urmând să se facă din fondul de lichidare, lipsind disponibilitățile bănești în contul debitorului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:
În fapt, lichidatorul desemnat nu a ținut cont de prevederile art. 129 din Legea nr. 85/2006, necomunicând instituției noastre Raportul final asupra căruia să poată formula un punct de vedere. Conform prevederilor art. 25 și 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 un "raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", trebuia comunicat tuturor creditorilor.
Lichidatorul judiciar nu a verificat, în ce privește creanța bugetară înscrisă de și preluată de, cauzele concrete care au determinat nevirarea de către debitoare a contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale și de sănătate, raportat la obligațiile angajatorilor privind asigurările de sănătate.
Societatea debitoare înregistra la data deschiderii procedurii instituită de Legea nr. 85/2006, datorii față de Face precizarea că această sumă de bani nu aparținea societății, iar o parte din ea reprezintă contribuția personală a angajaților societății în calitate de asigurați, pe care, pârâții aveau obligația să o rețină din salariile acestora și să o vireze lunar către
Intenția de fraudare a creditorilor înscriși în cauză este mai mult decât evidentă, aceștia fiind prejudiciați prin sustragerea organelor de conducere ale debitoarei de la îndeplinirea obligațiilor sociale și financiare asumate.
Conform prevederilor nr.OUG 95/2003 privind preluarea de către a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Legea nr. 557/2003, a preluat de la. I prin Protocolul nr. 41/03.03.2004, creanța față de " " la valoarea nominală de 10.541,06 Ron, care, consolidată în cursul de la data preluării, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din OUG95/2003, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 557/18.12.2003 pentru aprobarea nr.OUG 95/2003, reprezintă echivalentul a 3.213,94 USD ("În vederea valorificării, creanțele bugetare preluate se consolidează în dolari americani, pe baza raportului leu-dolar de la data preluării acestora prin protocol."), întrucât au fost înregistrate încasări în sumă de 182,66 USD (511 Ron), soldul actual este de 10.030 Ron, echivalentul a 3.031,28 USD, creanță ce nu a fost recuperată, prejudiciul fiind cât se poate de real.
În ceea ce privește creanța bugetară preluată de de la. constituită prin nereținerea și/sau nevirarea de către debitoare a contribuțiilor la fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, subliniază neregulile din contabilitatea debitoarei făcând posibilă atragerea răspunderii conducerii debitoarei, de asemenea în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Prin neplata la termen a contribuției la Fondul național unic de asigurări de sănătate și folosirea sumelor de bani respective pentru susținerea activității curente a societății, apreciază că fosta conducere se face vinovată de folosirea unor mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii de plăți, faptă prevăzută de art. 138 lit. f) din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul-sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urm. din Legea nr. 85/2006. este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii ne mai putându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă lși de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la acest fond. Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei (cum, din păcate mult rea adesea se confundă), ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art. 25 din Legea nr. 85/2006,prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în "examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul - conform OG79/1999, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Statul român, reprezentat în cauza de față prin a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul-sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului" - ( - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței).
După întocmirea raportului în conformitate cu prevederile legale, lichidatorul judiciar era obligat să-l comunice, împreună cu bilanțul general, în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006, tuturor creditorilor pentru analiza și eventuale obiecțiuni. Menționează că Legea nr. 85/2006 nu prevede o "opțiune" în acest sens, lichidatorul judiciar neîndeplinindu-și atribuțiile și obligațiile legale prin această necomunicare.
Mai mult decât atât, lichidatorul a omis atât să precizeze persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți cât și să formuleze cererea de angajare a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește motivarea instanței de fond bazată pe dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006 conform cu care "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare" precizează următoarele:
În conformitate cu art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006: "În lipsa disponibilităților în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit din taxele plătite de persoanele fizice și/sau juridice registrului comerțului pentru serviciile prestate de acesta".
Pentru o constatare eficientă a inexistenței surselor de finanțare a cheltuielilor aferente procedurii, se impunea efectuarea unor demersuri specifice pentru astfel de situații.
În contextul arătat, consideră că înainte de a se dispune închiderea procedurii, erau necesare demersuri materializate în solicitarea de astfel de fonduri de la registrul comerțului și numai în situația în care astfel de sume nu s-ar fi putut obține, se putea trece la aplicarea dispozițiilor art. 130 din actul normativ menționat anterior.
Analizând motivele de recurs formulate și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că recursul comercial d e față este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Toate criticile referitoare la necomunicarea raportului final creditorilor și la greșita aplicare de către judecătorul-sindic a regulilor răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urm. din Legea nr. 85/2006 sunt nefondate, avându-se în vedere că prin sentința comercială nr. 183/S/10.04.2007 și decizia comercială nr. 1076 din 19.11.2007 s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că, în speță, nu se justifică aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Și critica referitoare la inaplicarea în speță de către judecătorul-sindic a dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 sunt nefondate, avându-se în vedere că această dispoziție legală se referă doar la cheltuielile aferente procedurii instituite prin Legea nr. 85/2006, iar -ul în calitate de creditor al debitorului falit, nu are interes în aoi nvoca.
Pentru motivele anterior expuse, în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul formulat de, împotriva sentinței comerciale nr. 455/05.02.2008 a Tribunalului Iași - judecător sindic, sentință care va fi menținută ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditorul Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr. 45 S/05 februarie 2008 Tribunalului Iași - judecător sindic pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 iunie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași - judecător sindic: -
27.06.2008
2 ex.-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Iulia Miler, Camelia Gheorghiu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
