Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 313/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 313
Ședința publică din data de 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Nițu Teodor
JUDECĂTORI: Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, sector 1,--11. împotriva sentinței nr.1645 din data de 9 noiembrie 2009 pronunțate de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu creditorul Administrația Finanțelor Publice P, cu sediul în P,-, județ P și intimata debitoare SC SRL, cu sediul social în P,-, județ P, Nr. de ordine în registrul comerțului J-, CUI - prin lichidator judiciar, cu sediul în Câmpina,-, județ
Recursul este scutit de la plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns recurenta-creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, intimata-creditoare Administrația Finanțelor Publice P și intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și scutit de la plata taxei de timbru, după care,
Curtea, luând act că recurenta-creditoare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului în cuprinsul motivelor de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr.1645 pronunțată în data de 9 noiembrie 2009, judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahovaa respins obiecțiunile formulate de creditoarea avat, respectiv autorizarea Comitetului Creditorilor în vederea introducerii cererii prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 și a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SRL, radierea debitorului din registrul comerțului, a descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, dispunând totodată și celelalte măsuri prevăzute de Legea nr.85/2006
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că titularul cererii de chemare în judecată al acțiunii pentru instituirea răspunderii conform art.138 din Legea nr.85/2006 este administratorul/lichidatorul judiciar. Potrivit alin.3 al aceluiași text de lege, comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să introducă această acțiune dacă administratorul/lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul său persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea amenință să se prescrie.
Din verificarea documentelor dosarului s-a constatat că lichidatorul judiciar și-a expus punctul de vede asupra incidenței disp.art.138 în sensul că, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, respectiv 2005-2008, în lipsa activității debitoarei, nu s-au comis fapte menționate în acest text de lege.
Pe de altă parte, solicitarea de sesizare a organelor de urmărire penală pentru efectuarea de cercetări în privința săvârșirii infracțiunii prev. de art.147 din Legea nr.85/2006 reprezintă tot o facultate a lichidatorului judiciar, care apreciază în funcție de elementele concrete ale cauzei dacă este sau nu cazul să formuleze o astfel de solicitare.
S-a reținut că administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, își exercită atribuțiile sub controlul judecătorului-sindic, încă creditorii sunt cei mai interesați de operațiunile întreprinse în cadrul procedurii, motiv pentru care legiuitorul le-a acordat posibilitatea să analizeze rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator. În cazul în care comitetul creditorilor constată anumite neregularități cu ocazia consultării rapoartelor întocmite, dacă apreciază necesar formulează contestații împotriva acestora, contestațiile fiind soluționate de JUDECĂTOR 2: Tănăsică Elena Stan Aida l-sindic și din piesele dosarului nu a rezultat contestarea rapoartelor întocmite de către lichidatorul judiciar.
Întrucât, nici lichidatorul judiciar prin expunerea punctului de vedere a arătat că nu s-au comis fapte de natura celor prevăzute de art.138 din Legea insolvenței și nici comitetul creditorilor nu au constatat neregularități cu ocazia consultării rapoartelor întocmite, judecătorul-sindic le-a respins, apreciind că obiecțiunile formulate de creditoarea AVAS sunt neîntemeiate și nu se impune convocarea Comitetului Creditorilor debitoarei SC SA de către lichidator.
Constatând că la data de 02.11.2009 lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului, că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr. 715 din data de 27.03.2009 și că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, iar în patrimoniul debitoarei nu a fost identificat nici un bun care să fie valorificat pe calea prezentei proceduri dispus încheierea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, criticând-o pentru nelegalitate.
Se arată că recursul este îndreptat împotriva unei hotărâri care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel, nefiind limitat de motivele de casare prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, instanța având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, întrucât prin hotărârea dată a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 (art.304 pct.5 Cod procedură civilă) și a pronunțat-o cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Motivul principal de recurs vizează respingerea, de către judecătorul sindic, a cererii ce viza obiecțiunile formulate față de raportul lichidatorului prin care se solicita închiderea procedurii, în principal în ceea ce privește omiterea la acționarea fostului administrator statutar în vederea acoperirii pasivului în condițiile art.138 din Legea nr.85/2006 și față de solicitarea de a se convoca Comitetul creditorilor pentru a se discuta acest aspect.
Recurenta a subliniat că art. 138 din Legea 85/2006 stabilește că prin săvârșirea de către administrator a uneia din faptele prevăzute la acest articol se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
În finalul criticilor sale recurenta susține că este adevărat că dispozițiile art.131 nu impun condiționarea existenței/inexistenței vreunei acțiuni de răspundere, însă din moment ce s-au făcut anumite solicitări în fața instanței, acestea împiedică practic închiderea procedurii insolvenței debitorului.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul continuării procedurii.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în cauză, a art. 304 și 3041Cod pr.civilă, constată că recursul este nefondat, urmând să-l respingă pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 1din Legea 85/2006, după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale, iar copii de pe acestea se comunică tuturor creditorilor și debitorului și afișează la ușa tribunalului, judecătorul-sindic urmând a convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final, iar creditorii putând formula obiecții la acesta cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.
Din aceste dispoziții legale rezultă că pentru a se întocmi raport final, trebuia ca societatea debitoare să aibă bunuri supuse lichidării și astfel n mod corect, judecătorul sindic a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art.131 din lege, întrucât din raportul administratorului judiciar a reieșit că societatea nu deține bunuri care să poată fi valorificate, situație în care legiuitorul lasă la aprecierea judecătorului - sindic luarea acestei măsuri, în orice stadiu al procedurii.
Neputând fi realizat scopul legii, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, nu poate fi justificată nici menținerea deschisă a procedurii insolvenței așa cum solicită recurenta.
Cu privire la atragerea răspunderii administratorului, Curtea constată că în dosarul de faliment există un raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au condus societatea în stare de faliment, în care lichidatorul judiciar precizează expres că starea de insolvență a fost generată de lipsa de activitate a societății în ultimii ani, ultima raportare contabilă fiind din anul 2005, nereținând faptul că administratorul s-ar face vinovat de săvârșirea uneia din faptele expres și limitativ prevăzute la art. 138 din Legea 85/2006.
În aceste condiții, cum calitatea procesuală activă, în acțiunea de atragere a răspunderii o are lichidatorul, potrivit art.138 alin.1 din Legea 85/2006, în mod corect și cu respectarea dispozițiilor legale a fost închisă procedura insolvenței și nu s-a admis solicitarea recurentei.
Totodată sub aspectul răspunderii stipulate expres în cuprinsul art.138 din Legea nr.85/2006 rep. se mai poate reține că nu au fost identificate fapte ale asociaților care să determine practicianul în insolvență să solicite atragerea răspunderii acestora, neexistând o prezumție stipulată expres, dimpotrivă este necesar dovedirea unei fapte culpabile a unui prejudiciu și mai ales legătura de cauzalitate dintre fapta culpabilă și prejudiciu, ceea ce nu a rezultat din înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Pentru toate aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312 pr.civilă, Curtea constată că recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare, în cauză neevidențiindu-se nici un motiv de casare sau de modificare din cele prevăzute la art. 304.pr.civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, sector 1,--11. împotriva sentinței nr.1645 din data de 9 noiembrie 2009 pronunțate de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu creditorul Administrația Finanțelor Publice P, cu sediul în P,-, județ P și intimata debitoare SC SRL, cu sediul social în P,-, județ P, Nr. de ordine în registrul comerțului J-, CUI - prin lichidator judiciar, cu sediul în Câmpina,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2010.
Președinte Judecători
- - - - - -
Grefier
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Red. / tehnored.
- 5 ex./ 27.02.2010
Dosar fond - - Tribunalul Prahova
Jud. sindic
Președinte:Nițu TeodorJudecători:Nițu Teodor, Tănăsică Elena Stan Aida
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
