Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 326/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 326
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 3: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent AUTORITATEA PT. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și pe intimat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE V, intimat SC " " SRL V, lichidator - CABINET DE INSOLVENȚĂ, intimat PRIMĂRIA MUNICIPIULUI V, intimat -, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței civile numărul 193/ din 14.05.2008 a Tribunalului Vaslui - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă dl.cons.jr. G pentru recurentul creditor
celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen;
- recurent scutit de plata taxelor de timbru, după care
Dl. cons.jr. precizează, la interpelarea instanței, că nu mai are de formulat alte cereri iar chestiuni prealabile nu sunt.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.
Dl. cons.jr. pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat și motivat.
Declarînd închise dezbaterile, instanța rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 193/F/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic s-a hotărât:
Admite acțiunea formulată de V cu sediul în V împotriva administratorului debitorului în faliment " "SRL: -, cu ultimul domiciliu cunoscut în V, str. -,. 334,. C,. 14, județul V și în consecință;
Obligă pe pârât să suporte suma de 72.603,08 lei din pasivul societății debitoare.
Executarea silită se va face prin intermediul executorului judecătoresc conform Codului d e procedură civilă.
În temeiul art. 129 din Legea 85/2006, aprobă Raportul final privind pe debitorul. " "
În temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței
Dispune închiderea procedurii insolvenței debitorului " " cu sediul în V, str. -, bloc 334,. C,. 14, județul
Dispune radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul art. 4 alin.(4) din Legea insolvenței autorizează plata sumei de 6000 lei lichidatorului judiciar - V din fondul special de lichidare.
În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței;
Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței;
Dispune notificarea prezentei sentințe Direcției generale a finanțelor publice, Oficiului Registrului comerțului, Registru Societăților Agricole și altor registre în care debitorul este înmatriculat pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
Din verificarea evidenței contabile privind operațiunile economice ale societății debitoare legat de veniturile, pierderile, profitul, îndreptățește lichidatorul judiciar să susțină că administratorul și-a efectuat operațiunile ilicite sub activitatea societății debitoare și a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în C al unei alte persoane și că pârâta a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară documentele contabile și nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, intrând astfel sub incidența dispozițiilor art. 138 lit. a), d) și e) din legea insolvenței.
Pârâtul nu s-a prezentat la interogatoriu și nu a formulat întâmpinare.
Art. 118 Cod procedură Civilă prevede că:
"Întâmpinarea este obligatorie, afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.
În cazul în care pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, președintele îi va pune în vedere, la prima zi de înfățișare, să arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele sale de apărare despre care se va face vorbire în încheierea de ședință; instanța îi va acorda, la cerere, un termen pentru pregătirea apărării și depunerea întâmpinării.
În speță, neprezentându-se la termen, pârâtul nu a beneficiat de dreptul la apărare, fiindu-i opozabile dispozițiile art. 225 Cod procedură civilă care prevede:
"Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice."
Față de constatarea lichidatorului judiciar și având în vedere atitudinea pârâtului, care nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat la termen și interogatoriu urmează a se constata că situația de fapt este deplin dovedită.
În drept:
Art. 138 din legea insolvenței prevede că:
"(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în C al unei alte persoane;
d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;"
e) au deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
Față de situația de fapt reținută în sarcina pârâtului - și văzând acțiunea de antrenarea răspunderii, motivată în fapt și în drept de lichidatorul judiciar reclamant care, bazându-se pe constatările de fapt din Raportul final de activitate și pe identificarea cauzelor care au condus la insolvența debitorului " " V și din care rezultă că insolvența debitoarei s-a produs prin aceea că pârâtul a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în C al unei alte persoane, a ținut o contabilitate fictivă, a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice ori a mărit în mod fictiv pasivul acesteia, urmează a se constata că acesta se face vinovat de starea de insolvență a debitorului și să se admită acțiunea care este în termen urmând să se oblige pe pârâtul - să suporte integral pasivul debitorului până la concurența sumei de 72.603,08 lei reprezentând creanțe înscrise la masa credală și neachitate.
Acțiunea fiind scutită de taxele de timbru.
Prin Raportul final de activitate depus la dosarul cauzei la data de 24.03.2008, lichidatorul judiciar al debitoarei " " V arată că nu sunt bunuri care să poată fi vândute și nu sunt creanțe care să poată fi recuperate în vederea obținerii de lichidități pentru acoperirea sumelor datorate către creditori, societatea debitoare nu are patrimoniu, lichidități bănești care să acopere cheltuielile administrative, nu au fost găsite documentele contabile, nu mai are sediu social, iar administratorul statutar nu a putut fi găsit, a solicitat aprobarea raportului final conform art. 129 din legea insolvenței, și închiderea procedurii de insolvență potrivit dispozițiilor art. 131 din legea insolvenței, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, conform art. 136 din legea privind procedura insolvenței.
Constatând că la data de 24.03.2008, lichidatorul judiciar -, desemnat să administreze procedura falimentului debitorului " " a solicitat în temeiul art. 29 și art. 131 din legea insolvenței, să se dispună aprobarea raportului final și închiderea procedurii, ca urmare a constatării stării de fapt privind debitoarea, în sensul că societatea debitoare nu are patrimoniu, lichidități bănești care să acopere cheltuielile administrative, nu au fost găsite documentele contabile, nu mai are sediu social, iar administratorul statutar nu a putut fi găsit;
Constatând că s-a întocmit raportul final de lichidare conform art. 129 din Legea privind procedura insolvenței;
În temeiul art. 129 din legea privind procedura insolvenței se va dispune aprobarea raportului final, și, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței se va dispune închiderea procedurii falimentului și radierea debitorului din registrul comerțului.
Se va descărca lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități, conform art. 136 din legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B, prin reprezentanți legali, considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se susține că, în cauză a fost formulată cerere de angajare a răspunderii patrimoniale asupra fostului administrator -, iar prin sentința comercială nr. 193/F/14.05.2008 fost aconducere a fost obligată să suporte pasivul debitoarei.
Astfel consideră că sentința recurată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 140, art. 142 alin. 1, ale art. 2 și ale art. 5 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 fiind o consecință a interpretării greșite a textelor de lege sus-menționate, interpretarea dată de instanța de fond fiind-/2006 și spiritului acesteia, din următoarele considerente:
Analiza hotărârii recurate și a problemei pe care o pune în discuție trebuie să pornească de la interpretarea sistematică a textelor de lege care se aplică cauzei de față și anume Legea nr. 85/2006:
- Art. 2 - "Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, fie prin reorganizarea activității sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la stingerea pasivului, fie prin faliment";
- Art. 5 alin. 1 - "Organele care aplică procedura sunt instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul și lichidatorul";
-Art. 138 alin. 1 - "Judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență;
- Art. 140 - "Sumele depuse potrivit art. 138 alin. 1 vor intra în averea debitorului și vor fi destinate, în caz de reorganizare, completării fondurilor necesare continuării activității debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului";
- Art. 136 - "Prin închiderea procedurii judecătorul sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat, sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedura, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați".
- Art. 142 alin. 1 - "Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 137 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă".
În acest context legislativ, motivația instanței de fond prin care a dispus închiderea procedurii de faliment a " ", fără a dispune mai întâi punerea în executare de către lichidatorul judiciar a sentinței prin care a dispus atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului falitei este nu numai greșită ci și nelegală, întrucât din analiza textelor de lege sus-menționate rezultă că executarea silită a membrilor organelor de conducere ale debitorilor aflați sub incidența Legii nr. 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială conform dispozițiilor art. 138, se efectuează de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară, prin intermediul executorului judecătoresc.
Prin art. 142 alin. 1 în care se arată că "Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă", legiuitorul nu a făcut decât să precizeze limitarea de competență pe care lichidatorul judiciar o are în valorificarea și recuperarea creanțelor (indiferent titlul din care rezultă și de natura obligației, inclusiv a creanțelor rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului) de la debitorii falitului și anume faptul că executarea silită a acestor creanțe nu se face de către lichidatorul judiciar (care de altfel nu are această competență) ci de către executorul judecătoresc, singurul îndrituit de lege să facă o astfel de procedură.
Aceasta nu înseamnă că, judecătorul sindic nu are obligația de a pune în vedere lichidatorului judiciar să execute titlurile de creanță (inclusiv cele rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului) și nu înseamnă că lichidatorul judiciar nu are obligația (rezultată din Legea nr. 85/2006) și dreptul procesual (în calitatea sa de reprezentant al falitei) să pună în executare silită titlurile de creanță pe care debitorul le are față de debitorii săi.
În fapt se consideră că interpretarea corectă a acestui text de lege trebuie făcută numai în sensul că executarea silită a persoanelor prevăzute de art. 138 alin. 1 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială, trebuie efectuată de lichidatorul judecătoresc prin intermediul executorului judecătoresc numai în cadrul procedurii de faliment din următoarele considerente, deoarece art. 142 alin. 2 cuprinde dispoziții care nu pot fi puse în aplicare după închiderea procedurii de faliment.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 142 alin. 2 "După lichidarea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile acestei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator", situație care este imposibilă după închiderea procedurii de faliment întrucât conform dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 86/2006 "Prin închiderea procedurii judecătorul sindic, administratorul sau lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat, sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați".
De asemenea, prin interpretarea art. 142 alin. 2 în sensul că executarea silită trebuie efectuată de creditori după închiderea procedurii, prin intermediul executorului judecătoresc și prin distribuirea sumelor obținute conform tabelului definitiv consolidat și dispozițiilor Legii nr. 85/2006 s-ar ajunge la situația de a se transforma executorul judecătoresc în lichidator judiciar, competență pe care acesta nu o poate avea.
Față de aceste motive se solicită, modificarea hotărârii recurate în parte, constatarea ca prematură a închiderii procedurii insolvenței și obligarea lichidatorului judiciar la angajarea unui executor judecătoresc în vederea executării silite a sentinței nr. 193/F/14.05.2008.
În drept se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9; art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă; art. 12, 138 și 140 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Analizând motivele de recurs în contextul probelor administrate în dosarul de fond atașat și al dispozițiilor art. 304 pct. 9; art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă și art. 12, 138 și 140 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, instanța de recurs constată că recursul este nefondat.
În motivarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut că recurenta a invocat în primul rând ca motiv de modificare a sentinței primei instanțe textul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă care prevede că modificarea poate fi dispusă atunci când: "hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".
Referitor la acest motiv de recurs, se reține că recurentul nu precizează exact motivul de recurs - unul din cele trei ale art. 304 pct. 9 - lipsa temeiului legal, încălcarea legii sau aplicarea greșită a legii - și nici nu aduce probe în susținerea acestui motiv de recurs.
De asemenea recurentul interpretează eronat dispozițiile art. 142 alin. 1 și 2 din Legea nr. 85/2006 care sunt foarte clare gramatical, literal și juridic, nelăsând vreo posibilitate de interpretare și care prevăd că 1) "Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează către executorul judecătoresc,conform Codului d e procedură civilă".
2) "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silităvor fi repartizate de către executorul judecătoresc,în conformitate cu prevederile prezentei legi,în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțepus la dispoziția sa de către lichidator".
De asemenea nu se dovedește de către recurent existența vreunui motiv legal și temeinic care să ducă la constatarea ca prematură a închiderii procedurii de insolvență, atâta timp cât au fost efectuate toate procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2006.
În concluzie, instanța de recurs va respinge recursul și va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de B prin reprezentant legal împotriva sentinței nr. 193/F din 14.05.2008 a Tribunalului Vaslui - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22.09.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui - judecător sindic:
27.10.2008
2 ex.-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Traian Șfabu, Camelia Gheorghiu
| ← Insolventa societati comerciale pe actiuni. Decizia 511/2008.... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
