Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 326/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 326/COM
Ședința publică de la 18 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Judecător - - -
Grefier -
Pe rol judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ATIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 2641/5.12.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata creditoare - SC SA, cu sediul în Făgăraș,-, județ B, intimații pârâți -, domiciliat în Făgăraș,-, județ B, domiciliat în T,-, SC SRL - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR INSOLVENȚĂ, cu sediul în C,-, intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI T, cu sediul în T,-, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e pr. Civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de creditoare care este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. De intimata debitoare prin lichidator judiciar s-a depus la dosar întâmpinare.
Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2641/5.12.2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr- al Tribunalului Tulceas -a dispus respingerea obiecțiunilor formulate de creditoarea AVAS ca nefondate și aprobarea raportului final întocmit de lichidatorul INSOLVENȚĂ.
În temeiul art.129 din Legea nr.85/2006, s-a dispus închiderea procedurii falimentului deschisă față de debitoarea SC SRL și radierea debitoarei din registrul comerțului.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut că prin încheierea nr.1902 din data de 01 octombrie 2004 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului conform Legii nr.64/1995 față de debitoarea SC SRL T și a fost desemnat lichidator judiciar SC SRL care, ca urmare a reorganizării efectuate în baza nr.OG86/2006, s-a transformat în Insolvență
În această calitate, lichidatorul judiciar a parcurs toate etapele impuse de Legea nr.85/2006, a întocmit raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au condus la apariția stării de insolvență a societății debitoare, urmare a faptului că în luna noiembrie 2004 intrat în posesia documentelor societății încheindu-se un proces verbal de predare - primire, a inventariat bunurile debitoarei. Urmare declarațiilor de creanță depuse la grefa Tribunalului Tulcea, lichidatorul a întocmit tabelul final cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitoarei în care au fost incluși creditorii: Primăria Municipiului T cu o creanță în sumă de 40.810.435 lei ROL, AVAS B cu o creanță în sumă de 56.852.170 lei (creanță preluată de la Casa de Asigurări de Sănătate T) și SC Rama SA cu o creanță în sumă de 573.850,48 lei, SC International SRL cu o creanță de 121.462.773 lei, SC Societate Cooperativă T cu o creanță de 20.845.835 lei, SC Com SRL cu o creanță de 34.384.630 lei, SC cu o creanță de 99.985.945 lei și SC România SRL cu o creanță de 108.674.426 lei.
De asemenea, lichidatorul a introdus acțiunile care se impuneau pentru recuperarea creanțelor pe care debitoarea le-a deținut împotriva altor societăți, a reprezentat societatea debitoare în cauzele formulate împotriva acesteia și a procedat la valorificarea bunurilor din averea debitoarei după evaluarea acestora de către un expert desemnat de către instanță, evaluare care a fost aprobată de adunarea creditorilor.
Bunurile care nu au fost atractive la vânzare și pentru care nu s-a reușit valorificarea au fost casate cu aprobarea creditorilor, iar sumele obținute din vânzarea la licitație publică a bunurilor din patrimoniul SC SRL T au fost distribuite către creditori.
Referitor la obiecțiunile formulate de creditoarea, instanța a reținut că, prin raportul final depus, lichidatorul a precizat cauzele care au condus la apariția stării de insolvență cât și faptul că din analiza documentelor financiar-contabile ale debitoarei a reieșit că nu sunt îndeplinite condițiile art.138 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Lichidatorul a concluzionat că din rapoartele de gestiune privind rezultatele financiar-contabile și din bilanțurile contabile a rezultat faptul că societatea nu a mai desfășurat activitate și nu a mai realizat venituri începând cu anul 2002, iar datoriile acumulate nu au putut fi achitate din lipsa realizării unor venituri și în lipsă de disponibilități în contul bancar și în casierie, acesta fiind și motivul pentru care administratorul statutar a solicitat dizolvarea societății.
Evidența contabilă a societății a fost ținută la zi și în conformitate cu dispozițiile Legii nr.82/1991 republicată, iar bunurile înregistrate în documentele debitoarei s-au regăsit și faptic, mai puțin mărfurile aflate în custodie, respectiv anvelopele care au fost predate, în baza relațiilor comerciale stabilite în baza contractului de depozit și de consignație, firmei SC 2000 SRL care a intrat în procedura falimentului și de la care există șanse mici de recuperare a creanței deținute de societatea debitoare în cauză.
De asemenea, prin sentința civilă nr.994/27.05.2006 pronunțată în dosarul nr.2088/2005 a Tribunalului Tulceas -a respins cererea de atragere a răspunderii foștilor administratori ai debitoarei SC SRL formulată de creditoarea SC Rama SA, hotărâre rămasă irevocabilă prin respingerea recursului formulat de această de creditoare ce a făcut obiectul dosarului nr- a Curții de Apel Constanța.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - AVAS B care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
A susținut recurenta că închiderea procedurii nu poate interveni concomitent cu aprobarea raportului final ci numai după ce acesta a fost aprobat printr-o sentință distinctă, iar pentru a fi îndeplinite condițiile necesare ca procedura să fie închisă este obligatoriu să existe o cerere prin care lichidatorul judiciar solicită aceasta.
Atât cererea de închidere a procedurii cât și hotărârea prin care s-a aprobat raportul final se impunea să fie publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență, ori, în cazul de față, nu s-au realizat aceste forme de publicitate și nici nu au fost comunicate în alt mod către AVAS.
A mai arătat recurenta că prin adresa din 22.09.2008 a formulat obiecțiuni față de raportul final întocmit de lichidatorul judiciar, solicitând totodată convocarea de către lichidatorul judiciar a Comitetului creditorilor în vederea analizării oportunității introducerii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva fostului administrator al debitoarei. Raportul final al lichidării, fiind ultimul raport de procedură, se impune să fie o sinteză a întregii proceduri, cuprinzând toate aspectele majore care au caracterizat-o, inclusiv măsura în care au fost identificate persoanele răspunzătoare pentru generarea stării de incapacitate de plată și cauzele insolvabilității, aspect avut în vedere de prevederile art.59 alin.1 din legea nr.85/2006 și care are un rol deosebit în aplicarea principiului maximizării averii debitorului prin faptul că oferta participanților la procedura pârghiilor necesare pentru analiza oportunității promovării acțiunilor avute în vedere de art. 138 din același act normativ.
Raportul final întocmit de lichidatorul judiciar nu a analizat modul în care a fost administrată societatea de către administratorii săi și o eventuală legătură de cauzalitate între această administrare și starea de insolvență în care a intrat societatea, referindu-se doar la cauze de ordin general.
Consideră recurenta că prin hotărârea pronunțată s-a dispus cu aplicarea greșită a legii, închiderea procedurii fără a se lua în considerare faptul că nu au fost achitate toate creanțele înscrise la masa credală și, implicit, fără ca judecătorul sindic să își exercite rolul activ în cadrul acestui dosar.
Apreciază recurenta că era necesar ca judecătorul sindic să-i pună în vedere lichidatorului judiciar să convoace creditorii pentru analiza oportunității formulării de către Comitetul creditorilor a unei cereri de atragere a răspunderii și introducerea unei cereri de autorizare în acest sens, pe baza concluziilor lichidatorului judiciar cu privire la cauzele și împrejurările insolvenței și a unei expertize care să arate clar cauzale ajungerii în insolvență a debitoarei.
Prin urmare, judecătorul sindic trebuia să dispună din oficiu efectuarea unei expertize contabile, suportate din fondurile debitoarei sau din fondul de lichidare, expertiza menită să determine cauzele reale și împrejurările care au determinat ajungerea societății în stare de insolvență, respectiv dacă fostul administrator al debitoarei se face vinovat de acest lucru.
În drept au fost invocate dispozițiile art.299 -316 Cod procedură civilă, Legea nr.85/2006 și prevederile OUG nr.95/2003 aprobată prin Legea nr.557/2003.
Lichidatorul judiciar, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului declarat de creditoare ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art.129 alin.1 din Legea nr.85/2006, " După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.", iar art.132 alin.2 prevede că"O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora."
Verificând actele și lucrările dosarului, se reține că la data de 22.08.2008 au fost depuse de către lichidatorul judiciar la dosarul cauzei raportul final și bilanțul final, raportul final fiind afișat la Tribunalul Constanța la data de 26.08.2008. S-a solicitat, totodată, închiderea procedurii în temeiul art.133 din Legea nr.85/2006.
Lichidatorul judiciar a prezentat în cadrul raportului final etapele parcurse, respectiv acțiunile întreprinse în legătură cu examinarea documentelor debitoarei și a situației economice a acesteia și întocmirea raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, trimiterea notificărilor, verificarea declarațiilor de creanță și stabilirea drepturilor de creanță, întocmirea tabelului preliminar și a tabelului definitiv al creditorilor, inventarierea bunurilor falitei și vânzarea acestora, urmărirea încasării creanțelor din averea debitoarei, distribuirea sumelor încasate, analiza incidenței disp. art.138 din Legea nr.85/2006.
De asemenea, din Raportul privind situația patrimonială a societății depus de lichidatorul judiciar și din rapoartele de gestiune privind rezultatele financiar - contabile depuse de către fostul administrator rezultă că societatea nu a mai desfășurat activitate și nu a mai realizat venituri din anul 2002; datoriile acumulate nu a au putut fi achitate în lipsa realizării unor venituri și din lipsa de disponibilități în contul bancar și în casierie, acesta fiind și motivul pentru care fostul administrator a solicitat dizolvarea societății; evidența contabilă a fost ținută la zi și în conformitate cu prevederile Legii nr.82/1991, iar bunurile evidențiate în contabilitate s-au regăsit și faptic, mai puțin mărfurile aflate în custodie (anvelope) ce au fost depozitate la SC 2000 SRL în baza unui contract legal încheiat fiind înstrăinate de aceasta din urmă fără acordul SC.
Mai mult, prin sentința civilă nr.994/27.04.2006 a Tribunalului Tulcea, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de creditoarea SC SA privind antrenarea răspunderii fostului administrator social al debitoarei în temeiul disp. art.138 lit.a, d și e din Legea nr.85/2006.
Față de cele prezentate, Curtea constată că susținerile recurentei cuprinse în obiecțiuni și reluate în motivele de recurs privind lipsa unei analize a modului în care a fost administrată societatea de către administratorii săi și o eventuală legătură de cauzalitate între această administrare și starea de insolvență în care a intrat societatea sunt absolut nefondate.
ecurenta a mai afirmat că era necesar ca judecătorul sindic să-i pună în vedere lichidatorului judiciar să convoace creditorii pentru analiza oportunității formulării de către Comitetul creditorilor a unei cereri de atragere a răspunderii și introducerea unei cereri de autorizare în acest sens, pe baza concluziilor lichidatorului judiciar cu privire la cauzele și împrejurările insolvenței și a unei expertize care să arate clar cauzale ajungerii în insolvență a debitoarei. Mai mult, judecătorul sindic trebuia să dispună din oficiu efectuarea unei expertize contabile, suportate din fondurile debitoarei sau din fondul de lichidare, expertiza menită să determine cauzele reale și împrejurările care au determinat ajungerea societății în stare de insolvență, respectiv dacă fostul administrator al debitoarei se face vinovat de acest lucru.
Curtea apreciază că aserțiunile recurentei sunt străine de actele de procedură efectuate în cauză. Astfel cum rezultă din dovezile depuse la dosarul cauzei, lichidatorul judiciar a convocat, la solicitarea AVAS, adunarea creditorilor pentru data de 9.10.2008, cu scopul de a se desemna comitetul creditorilor în vederea introducerii cererii de atragere a răspunderii prev. de art.138 din Legea nr.85/2006.
Conform procesului verbal încheiat la data de 9.10.2008 la sediul lichidatorului, la adunarea creditorilor s-a prezentat doar creditoarea Primăria Municipiului T, însă, față de voturile transmise în scris anterior începerii ședinței, s-a votat introducerea cererii de antrenare a răspunderii prev. de art.138 din Legea nr.85/2006, creditorul prezent fiind de acord cu mandatarea AVAS în vederea formulării cererii.
Prin urmare, susținerea recurentei potrivit cu care lichidatorul judiciar nu s-a preocupat, mai înainte de a solicita închiderea procedurii, de convocarea creditorilor în vederea introducerii de către comitetul acestora a cererii de antrenare a răspunderii foștilor administratori sociali nu poate fi reținută. În situația dată, recurenta era ținută să depună toate diligențele pentru formularea unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale a foștilor administratori, dată fiind poziția lichidatorului în această privință. Având în vedere că nu a întreprins niciun demers în acest sens, recurenta nu poate invoca inoportunitatea măsurii de închidere a procedurii.
În ceea ce privește aprobarea raportului final prin aceeași hotărâre cu închiderea procedurii, instanța reține că nu există dispoziții legale care să nu permită luarea celor două măsuri la același termen de judecată, iar recurenta nu a făcut dovada vreunui prejudiciu suportat din această cauză.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursuldeclarat de recurenta creditoare - AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ATIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sect.1, împotriva sentinței civile nr. 2641/5.12.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata creditoare - SC SA, cu sediul în Făgăraș,-, județ B, intimații pârâți -, domiciliat în Făgăraș,-, județ B, domiciliat în T,-, SC SRL - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR INSOLVENȚĂ, cu sediul în C,-, intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI T, cu sediul în T,-,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 Martie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond
Red.dec.jud.
2 ex./26.03.2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
