Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 445/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr. 445/2008
Ședința publică din data de 19.02.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 3: Claudia Idriceanu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de contestatarii și prin ., împotriva sentinței comerciale nr. 3703 din 15.10.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C N, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ C, SC SRL, intimata-debitoare SC ROMÂNIA SRL C și intimat-lichidator judiciar, având ca obiect contestație la tabelul preliminar al creditorilor.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare s-a realizat prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de Insolvență nr. 475 din 08.02.2008, potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Pentru timbrarea recursului, recurenții au achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 19,5 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar întâmpinarea lichidatorului judiciar la recursul formulat de contestatari, solicitând respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în lipsă. S-au depus la dosar copii ale ordinelor de plată ce atestă plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru calea de atac promovată.
Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată recursul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr.3703/15.10.2007 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de către creditorii ȘI prin împutemicitul legal, impotriva tabelului preliminar al creditorilor debitoarei SC ROMÂNIA SRL C-
În motivare se arată că prin sentința civilă nr. 6011/C/2006 a tribunalului Comercial Cluj pronunțată la data de 27.11.2006, judecătorul sindic a admis cererea formulată de către creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C-N împotriva debitoarei SC ROMANIA SRL C-N și a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de aceasta din urmă, fiind numit în calitate de administrator judiciar provizoriu,.
Prin contestația depusă la dosar la data de 26 iunie 2007, și, prin reprezentant au solicitat admiterea declarației de creanțe și înscrierea lor în tabelul preliminar al creditorilor cu o creanță în cuantum de 86.146,27 dolari SUA fiecare.
În motivarea contestației s-a arătat că acea creanță totală pentru fiecare dintre contestatori se ridică la suma de 86.146,27 dolari SUA, dln care 50.000 USD capital și 36.146,27 USD dobândă calculată pe ba a ratei dobânzii de referință a BNR stabilită prin Legea nr. 422/2002. În ceea ce privește exigibilitatea creanței s-a precizat că potrivit înțelegerii dintre părțile semnatare ale actului adițional la contractul de cesiune a părților sociale, creanta de 100.000 USD a fost preluată de SC ROMANIA SRL și înregistrată în contabilitatea firmei ca debit. Așadar, termenul de prescripție pentru creanță se calculează din momentul acestei întelegeri și al înregistrării debitului în contabilitate.
În ședința publică din data de 17 septembrie 2007, administratorul judiciar a solicitat, în principal, respingerea contestației ca tardivă, având în vedere faptul că a fost înregistrată la dosar, prin registratura instanței, la data de 26 iunie 2007, în timp ce termenul limită stabilit pentru soluționarea contestațiilor și afișarea tabelului definitiv al creanțelor a fost 25 iunie 2007. Pe fond, administratorul judiciar a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Întrucât contestația creditorilor a fost trimisă prin poștă la data de 25 iunie 2006, termenul de depunere a contestațiilor la tabelul preliminar al creditorilor debitoarei fiind stabilit la data de 26 iunie 2007, conform planului întocmit de către lichidator, cuprins în raportul înregistrat la instanță în data de 3 mai 2006, aceasta nu este tardivă. Termenul le-a fost comunicat și contestatorilor, printr-o notificare, trimisă lor în data de 2 mai 2007, repetată ulterior în data de 29 mai 2007, notificare în care li s-a spus și faptul că nu a fost acceptată declarația lor de creantă.
Pe fondul contestației însă, aceasta nu este întemeiată, creditorii contestatori nefăcând dovada faptului că acea creanță pretinsă ar aparține societății, singurul act anexat declarației de creanță fiind un act adițional la actul constitutiv al debitoarei din care rezultă că a avut loc o cesiune de creanță între creditori și actualul asociat al persoanei juridice, acesta obligându-se să le plătească părțile sociale pe care le-a dobândit în urma respectivei operațiuni juridice. Prin urmare, creanța pretinsă nu aparține societății aflată în procedură.
Împotriva sentinței au formulat recurs și, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii contestației la tabelul preliminar întocmit de către lichidator și includerea în tabelul creditorilor a creanței asupra averii debitorului pentru suma totală de 100.000 USD plus dobânzile calculate de la data scadenței plății până la deschiderea procedurii de faliment.
În motivarea recursului se arată că prin actul adițional nr.186/20.11.2002 recurenții au cedat părțile sociale pe care le dețineau la SC România SRL pentru suma totală de 100.000 USD, iar asociatul unic i- tot amânat cu plata părților sociale pe considerentul lipsei de lichidități până când societatea intrat în faliment. Astfel, din sumele datorate nu au încasat nimic.
Lichidatorul prin întâmpinare solicită respingerea recursului, deoarece creanța invocată de recurenți nu este împotriva debitorului, ci împotriva asociatului unic al debitoarei.
Examinând recursul instanța constată că este nefondat, din următoarele considerente:
Prin actul adițional la actul constitutiv al SC România SRL recurenții s-au retras din societate și au cesionat către asociatul părțile lor sociale reprezentând 50% din capitalul social.
în calitate de asociat al recurentei SC România SRL s- obligat în numele societății să restituie sumele cu care asociații cedenți au creditat societatea în limitele sumei de 50.000 USD pentru fiecare asociat.
Prin același act adițional s-a stabilit și data plății, astfel la data de 20.12.2002 câte 15.000 USD fiecărui asociat cedent, la data de 20.01.2003 câte 10.000 USD și la data de 20.02.2003 câte 10.000 USD fiecărui asociat cedent.
Din conținutul actului adițional rezultă fără dubiu că obligația de plată a fost asumată în numele societății, ea aparținând societății aflate în procedura insolvenței.
Însă dreptul creditorilor recurenți la plata creanței s- născut la datele prevăzute în act ca fiind cele de plată sumelor, respectiv anii 2002 și 2003.
Prin cererea de admitere creanțelor recurenții urmăresc obținerea plății unei sume de bani, ori acest drept este prescris, el fiind supus termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958.
Astfel, raportat la data nașterii dreptului de creanță anii 2002 și 2003 și data formulării cererii de admitere creanței, 21.05.2007, dreptul de valorificare a creanțelor este prescris.
Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) pr.civ, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de și prin mandatar împotriva sentinței civile nr. 3703 din 15.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact.GC
2 ex/18.03.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Adriana Iluț, Claudia Idriceanu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
