Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 455/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 455/2009
Ședința publică din data de 03.02.2009
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Andrei Axente Irinel
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.3847/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr- în contradictoriu cu intimații: - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR PRO L, având ca obiect procedura insolvenței -angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere organelor de conducere.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar în data de 29.01.2009 originalul chitanței prin care recurentul a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei iar la data de 03.02.2009 s-a înregistrat poziția procesuală a lichidatorului PRO prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile a părților constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și îl lasă în pronunțare în baza actelor și lucrărilor aflate la dosar.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3.847 din 10 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșs -a admis acțiunea formulată de lichidatorul PRO B M, în reprezentarea debitoarei - în faliment, împotriva pârâtul și în consecință a fost obligat pârâtul să suporte cu averea personală pasivul societății debitoare în sumă de 56.644,65 lei reprezentând creanțele înregistrate de creditorii debitoarei în dosarul de faliment nr- al Tribunalului Maramureș.
Examinând cererea, judecătorul sindic a reținut că prin încheierea nr. 58 din 16.01.2006 pronunțată în dosarul de faliment nr- (nr. în format vechi 3387/2005) privind pe debitoarea s-a dispus începerea procedurii falimentului debitoarei și a fost numit lichidatorul judiciar.
În dosarul de faliment și-au înregistrat declarații de creanță creditorii: Compania de Investiții, Direcția Generală a Finanțelor Publice M, și Primăria B Sprie, creanțele fiind în sumă de 56.644,65 lei.
Lichidatorul judiciar în urma analizării actelor contabile ale debitoarei a constatat că societatea mai are bunuri care nu i-au fost predate, iar în ceea ce privește clienții de încasat ai societății au prezentat documente, respectiv chitanțele nr. - din 26.01.2004 și nr. - din 17.12.2003, care atestă că și-a achitat datoriile pe care le avea față de, însă acestea nu au fost evidențiate în contabilitatea societății.
Neîntocmirea și nedepunerea actelor contabile creează prezumția relativă a neținerii contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, fapt ce angajează răspunderea administratorului statutar potrivit dispozițiilor art. 138 din Legea 85/2006.
unei contabilități fictive, dispariția unor acte contabile sau neținerea unei evidențe contabile în conformitate cu legea nu reprezintă, în principiu, activități direct producătoare de prejudicii însă ele pot favoriza starea de insolvență prin ascunderea unor active sau părți din acestea, prin plata cu întârziere a unor creanțe ceea ce a generat dobânzi sau penalități.
Pentru considerentele sus menționate în baza art. 138, alin. 1, lit. "d" din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței cererea promovată de lichidatorul judiciar a fost admisă potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii cererii formulate de PRO., prin care aceasta a solicitat ca pârâtul să suport cu averea proprie pasivul societății insolvente
In subsidiar, pârâtul a solicit casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul a arătat că, al cărei administrator a fost, nu a mai functionat din luna noiembrie 2003, iar în privința evidenței contabile a arătat că aceasta a fost tinută de aceeasi persoana de specialitate care era si contabilul creditoarei (care a solicitat deschiderea procedurii) și din actele depuse la lichidator a rezultat fără putință de tăgadă că nu a tinut o contabilitate fictivă sau că a ascuns o parte din documentele contabile. De asemenea, nu a deturnat sau ascuns nici o parte din activul societății.
Pârâtul a relevat că a achitat creditoarei ratele aferente mașinilor de tricotat, suma de 5.0000 lei evidentiată în actele contabile a fost, de asemenea, achitată, iar după deschiderea procedurii si numirea lichidatorului a predat bunurile existente în societatea lichidatorului PRO., respectiv trei masini de tricotat si cinci motoare electrice care însă a au refuzat să le ridice, motivat de lipsa spatiului de depozitare.
In atare condiții, pârâtul apreciază că nu se poate sustine ca s-a sustras predării bunurilor sau că nu a depus toate actele contabile, iar obligarea sa la plata întregii datorii a debitoarei, doar pe prezumtia relativă a netinerii contabilității în conformitate cu legea, este nelegală. având în vedere și dispozițiile art. 138 (1) din Legea nr. 85/2006, care precizează că doar o parte a pasivului societății debitoare, poate face obiectul răspunderii administratorului.
De asemenea, pârâtul a arătat și faptul că până în prezent lichidatorul nu a vândut nici unul din bunurile puse la dispozitie, lichidatorul făcându-se vinovat de lipsă de diligență.
In fapt, arată pârâtul, creditoarea a ridicat masinile de tricotat cumpărate în leasing de la aceasta după neplata ultimelor trei rate, astfel că prin vânzarea acestora de către creditoare s-ar fi recuperat suma cu care sutine că este dator, motiv pentru care aceasta nu are nici un interes în recuperarea prejudiciului de la pârât. In subsidiar, pârâtul solicită casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante având în vedere că cercetarea cauzei a fost făcută si pronuntată în prima fază de un judecător, iar sentinta atacata a fost pronuntată de alt judecător care nu a cercetat fondul în dosarul de insolvență, unde existau si actele care conduceau sau nu spre pronuntarea sentintei atacate.
În final, pârâtul a învederat că hotărârea este nelegală raportat si la dispozitiile art. 139 din Legea nr. 85/2006, deoarece procedura a fost deschisă la data de 16.01.2006, iar sentinta atacată a fost pronuntată la data de 10.11.2008. deci peste 2 ani. De asemenea presupusa contabilitate fictivă, se referă la perioada 2000 - 2003, cu mult peste termenul de 3 ani prevăzut de lege.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma dispozitiilor art. 304 indice 1. instanta apreciaza recursul ca fiind total neintemeiat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente:
In mod legal si temeinic prima instanta a retinut ca paratul in calitate de administrator statutar nu condus contabilitatea debitoarei in conformitate cu legea, situatie in care sunt incidente dispozitiile art. 138 alin. 1 lit d din Legea 85/2006, conform carora poate fi angajata raspunderea persoanelor care,au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea, Chiar administratorul recunoaste, inclusiv prin recursul declarat faptul ca a incasat diverse sume de bani de la creditorii debitoarei pe care nu le-a inregistrat in contabilitate. Aceasta omisiune echivaleaza cu netinerea contabilitatii in conformitate cu legea, fapta reglementata de textul enuntat.
Neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale atestă încălcarea dispozițiilor art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, în condițiile în care corecta ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de Legea nr.31/1990, care în art. 73 stabilește că administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art. 10 din Legea nr. 82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.
În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor. Raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu se prezumă atâta timp cât există încetarea de plăți și una din faptele enumerate de art.138 din Legea nr.85/2006, prezumția având un caracter,juris de jure, nefiind posibil a fi răsturnată prin proba contrarie.
Deasemenea, in sarcina recurentului trebuie retinuta si savarsirea faptei prevazuta de dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. e din Legea 85/2006, conform caruia au,deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia, Astfel, contrar celor sustinute de catre recurent, lichidatorul judiciar a depus copia unui proces verbal semnat inclusiv de catre mama recurentului, numita, prin care se confirma faptul ca dintre toate utilajele care apar in registrul inventar (9 utilaje - 20), doar 2 au fost predate lichidatorului (21): doua masini de tricotat fabricatie Targu M care au si fost valorificate in cadrul procedurii de faliment, iar suma obtinuta a fost distribuita creditorilor.
Recurentul nu a justificat prin administrarea unor probe ce s-a intamplat cu celelalte sapte utilaje inregistrate in contabilitate si care nu au fost predate lichidatorului judiciar in vederea valorificarii.
Afirmatia conform careia o parte din utilaje au fost vandute la fier vechi anterior formularii unei cereri de angajare a raspunderii este neintemeiata, deoarece nici o proba nu a fost administrata in acest sens de catre recurent, iar scoaterea unor bunuri din patrimoniul debitoarei nu poate fi retinuta pe baza unor simple sustineri. Deasemenea, lipsite de orice suport probator sunt si afirmatiile conform carora creditoarea - SRL a ridicat masinile de tricotat cumparate in leasing pentru neachitarea ultimelor trei rate.
Nu este intemeiata nici solicitarea de casare a sentintei recurate pentru nelegala citare, deoarece recurentul a fost citat de catre judecatorul sindic la domiciliul care apare mentionat in registrul comertului.
Deasemenea, nu a intervenit nici prescriptia dreptului de a cere angajarea raspunderii personale a administratorului statutar, reglementat de dispozitiile art. 139 din Legea 85/2006, deoarece acest termen incepe sa curga de la data la care a fost sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa. Cunoasterea acestei persoane este posibila dupa deschiderea procedurii de insolventa, in urma analizarii documentelor contabile de catre administratorul judiciar. In cazul concret dedus judecatii deschiderea procedurii generale a insolventei a avut loc la data de 26.09.2005, prin sentinta comerciala numarul 930/26.09.2005 a Tribunalului M, identificarea persoanei responsabile de savarsirea vreuneia dintre faptele reglementate de dispozitiile art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006 a avut loc ulterior acestei date, iar cererea de angajare a raspunderii a fost introdusa la data de 16.06.2008 (2 din dosarul Tribunalului M), anterior implinirii termenului de prescriptie extinctiva, fiind astfel respectate dispozitiile art. 139 din Legea 85/2006.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 alin. 1. recursul declarat de catre recurentul va fi respins ca neintemeiat, iar sentinta recurata va fi mentinuta ca fiind pe deplin legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 3.847 din 10 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 03 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./2 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Andrei Axente IrinelJudecători:Andrei Axente Irinel, Claudia Idriceanu, Danusia
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
