Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 487/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.487/COM
Ședința publică de la 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Nastasia Cuculis
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial promovat de recurenta debitoare SC SRL, cu sediul în C,-,.2, județ C, împotriva sentinței civile nr.514/ 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul creditor SC SRL, cu sediul în C,-, județ C, intimații - administrator judiciar al SC SRL, din C,-, -.A,.34, județ C și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,- A, județ C, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal se prezintă avocat, pentru recurenta debitoare SC SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr.48996, consilier juridic, pentru intimatul creditor SC SRL C, în baza delegației nr.420/19.03.2009 și, în calitate de administrator judiciar al SC SRL, lipsind intimatul Oficiul Registrului Comerțului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanțelor depuse la dosar și cu 0,30 lei timbru judiciar.
Administrator judiciar al SC SRL numita, precizează că, depune la dosar întâmpinare, pe care o comunică părților adverse, precum și precizări la întâmpinarea nr.170/19.03.2009, depusă la recursul formulat de debitoarea SC SRL și un set de acte, arătând că nu are cereri prealabile de formulat în cauză, considerând dosarul în stare de judecată.
Avocat, pentru recurenta debitoare SC SRL, precizează că depune la dosar o sinteză a situației financiare actuale a SC SRL, conform balanței de verificare la 31.03.2009 și un set de acte. Precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Consilier juridic, pentru intimatul creditor SC SRL C, precizează că nu are cereri prealabile de formulat în cauză, recurenta debitoare achitând în totalitate creanța datorată.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta debitoare SC SRL, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, urmând a se constata că cererea a rămas fără obiect, față de plata creanței datorate, societatea a avut lichiditatea de a plăti chiar și după deschiderea procedurii de insolvență, aceasta chiar și în condițiile în care operațiunea poate fi considerată nulă, ea a fost realizată, a fost stinsă față de SC SRL.
Creditoarea BCR, până la acest moment, nu se plânge că ar avea o temere că nu poate obține contravaloarea creanței și nu are vreun punct de vedere cu privire la recuperarea acesteia.
Învederează recurenta că, societatea în această perioadă a realizat lichidități cu care și-a onorat datoriile către creditori. Solicită a se analiza dacă societatea are posibilitatea să realizeze lichidități cu care să-și achite datoriile.
Apreciază debitoarea că există această posibilitate, societatea are marfă de valoare, obiectul de activitate îl reprezintă vânzarea de mărfuri en-detail, și astfel veniturile sunt fluctuante. Solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Administrator judiciar al SC SRL - -, precizează că în această perioadă nu s-au făcut plăți de către debitoare, iar banca a anunțat că aceasta înregistrează restanțe în plata debitului, astfel că susținerile recurentei prin reprezentant sunt neconforme cu realitatea.
Consilier juridic, pentru intimatul creditor SC SRL C, solicită admiterea recursului, creanța datorată de recurentă a fost achitată.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Constanța și înregistrată sub nr.11383/118/22.12.2008, creditoarea a solicitat deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea
Cererea creditoarei a fost comunicată debitoarei la data de 07.01.2009, iar aceasta nu a formulat contestație, în condițiile art. 33 alin.2 din Legea nr.85/2006.
Motivând cererea creditoarea reclamantă învederează în esență că, părțile au perfectat contractul de leasing financiar nr.OPEL 987/09.05.2005, având ca obiect autoturismul marca OPEL seria șasiu F9 -, prin care debitoarea, în calitate de utilizator, se obliga să achite rate lunare conform Anexei nr.1 la contract, iar pentru achitarea acestora în termen, potrivit art.7 din contract, se obliga la plata de penalități de întârziere.
Arată reclamanta că, societatea debitoare a acumulat datorii în valoare de 25.442,20 lei, reprezentând rate de leasing, valoare reziduală în avans, asigurări și penalități de întârziere, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, de mai mult de 30 de zile.
Prin sentința civilă nr.514 din 26 ianuarie 2009, Tribunalul Constanțaa dispus admiterea acțiunii, cu consecința deschiderii procedurii insolvenței față de debitorul L, în temeiul art.33 al.6 din legea insolvenței, pentru ca în temeiul art.34 din lege să se fi dispus numirea administratorului judiciar în persoana doamnei, căreia în condițiile art.61 i s-a impus a trimite notificările prevăzute de art.62 tuturor creditorilor, debitorului și Oficiului registrului Comerțului.
În conformitate cu art.47 din legea nr.85/2006, odată cu deschiderea procedurii insolvenței față de SC SRL, instanța a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de ele, dacă acesta nu declară intenția de reorganizare în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, în condițiile art.35.
Prin aceeași hotărâre, s-au fixat termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor la data de 27.03.2009, precum și cel pentru verificarea acestora, întocmirea și afișarea și comunicarea tabelului preliminar la data de 17.04.2009, stabilindu-se termenul pentru afișarea tabelului definitiv al creanțelor la data de 15.05.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanțaa reținut că, în calitate de creditoare, are asupra patrimoniului debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă, în valoare de 25.442,20 lei dovedită cu contractul de Leasing financiar nr. OPEL 987/09.05.2005 și din facturi fiscale, iar debitoarea se află în stare de insolvență, dedusă din neexecutarea obligației de plată de care era ținută față de creditoare, pe o perioadă mai mare de 30 de zile de la scadență.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile impuse de art.33 al.6 din Legea nr.85/2006, instanța de fond a dispus deschiderea procedurii insolvenței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC SRL C, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prev.de art.3041Cod pr.civilă, și următoarea motivație, în esență:
- sunt reale afirmațiile creditoarei SC SRL cu privire la perfectarea și derularea contractului de leasing intervenit între părți, precum și a faptului că recurenta înregistrează în prezent un debit, însă sunt nereale susținerile conform cărora SC SRL s-ar afla în incapacitate de plată, aspect necercetat de instanța de fond;
- învederează recurenta că, situația de fapt a fost generată de apariția unor neînțelegeri între părți, ce au fost rezolvate ulterior și astfel, face dovada plății integrale a debitului, cu copia ordinului de plată, precum și cu extrasul de cont, aspect neavut în vedere de către instanța de fond;
- susține recurenta că, nu are datorii către alte persoane juridice sau private, iar pe parcursul judecății cauzei, precum și anterior acestei perioade a efectuat operațiuni financiare ce dovedesc faptul de a nu se afla în stare de insolvență, astfel cum greșit a reținut instanța de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor făcute de părți, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, Curtea apreciază în sensul respingerii recursului ca nefondat, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, pentru următoarele considerente, în esență:
Este fără putință de tăgadă că, starea de insolvență este elementul esențial care impune, sau după caz, permite declanșarea procedurii insolvenței.
Domeniul procedurii reglementate de legea insolvenței se delimitează pe baza noțiunii de insolvență,art.1 al.1 din Legea nr.85/2006arătând că, "procedura generală" se aplică categoriilor de debitoriaflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă, -debitorilor enumerați în acest text de lege - cu excepția celor prevăzuți în al.2 lit."c" și lit."d".
Din analiza art.1 al legii insolvenței, rezultă că, două sunt condițiile pentru aplicarea procedurii generale, respectiv:
- debitorul să fie printre primele categorii de subiecte enunțate la art.1 al.1;
- debitorul să se afle în stare de insolvență sau de insolvență iminentă.
Art.3 pct.1din Legea insolvenței defineșteinsolvențaca fiind: "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile"textul făcând ulterior o distincție între insolvența "prezumată ca fiind vădită" și "insolvența iminentă".
Insolvența prezumatăca fiind vădită, există: "atunci când debitorul după 30 de zile de la scadență nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori".
Insolvența iminentăexistă: "atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței",fiind astfel de necontestat că, este o stare viitoare a patrimoniului debitorului, previzibilă într-un viitor imediat, care permite debitorului să ceară deschiderea procedurii, fie pentru a încerca redresarea, fie pentru a se pune la adăpost de șicanele creditorilor.
Reluând, Curtea reține că,insolvența vădită presupune că debitorul se află într-o evidentă și acută criză de lichiditate, resursele de care debitoarea dispune sau va dispune în perioada imediat următoare fiind insuficiente pentru a efectua plățile la scadență, integral.
Coroborând sus-menționatele precizări, cu situația de fapt existentă în cauză conform căreia, părțile au perfectat contractul de leasing financiar nr.OPEL 987/09.05.2005, având ca obiect autoturismul marca OPEL seria șasiu F9 -, prin care debitoarea, în calitate de utilizator, se obliga să achite rate lunare conform Anexei nr.1 la contract, iar pentru achitarea acestora în termen, potrivit art.7 din contract, se obliga la plata de penalități de întârziere, precum și conform recunoașterii debitoarei potrivit căreia societatea debitoare a acumulat datorii în valoare de 25.442,20 lei, reprezentând rate de leasing, valoare reziduală în avans, asigurări și penalități de întârziere, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, de mai mult de 30 de zile, Curtea apreciază în sensul că, susținerile făcute de recurentă sunt nefondate și pe cale de consecință urmează a fi respinse.
Astfel,încetarea de plățieste manifestarea exterioară a neputinței debitorului de a mai face față datoriilor sale, iar în aprecierea existenței stării de încetare de plăți - echivalentul stării de insolvență - nu se ține seamă de întregul pasiv exigibil, adică ajuns la scadență, ci doar de pasivul efectiv pretins de către creditori.
Este știut că, în urma deschiderii procedurii, orice creanță, indiferent de natura sau de starea sa, va participa la procedură, cu condiția ca creditorul să formuleze în termen declarație de înregistrare a creanței sale și aceasta să fie admisă pentru a fi înregistrată în tabelul creanțelor.
Pe de altă parte, activul disponibil reprezintă sumele de care întreprinderea poate să dispună imediat, fie pentru că sunt lichide, fie pentru că preschimbarea/conversiunea în lichidități este posibilă în orice moment.
Așa fiind, este necesar a reține concluzia conform căreiadacă activele disponibile nu sunt suficiente pentru a acoperi pasivul exigibil al debitorului, acesta este în încetare de plăți, chiar dacă existe active mobiliare sau imobiliare, nedisponibile imediat, ori dacă debitorul are de încasat creanțe de la terți.
Cu toate acestea, nu se poate trage concluzia că, încetarea plăților ar fi sinonimă cu insolvența deoarece, pot exista situații în care debitorul să nu fie de acord/să refuze cu bună sau rea-credință să achite debitul.
În speță, astfel cum rezultă din întâmpinarea formulată de administratorul judiciar desemnat, precum și din precizările la întâmpinare depuse la dosar de aceasta, debitoarea SC SRL C se află în încetare de plăți, atât timp cât, nu au fost produse dovezi în sensul art.1169 Cod civil, conform cărora, să se poată trage concluzia că, înregistrează disponibilități bănești în măsură să acopere creanțele reclamate.
Cu privire la plata creanțeicătre creditoarea SC SRL, efectuată ulterior înregistrării cererii de deschiderii a procedurii față de debitoarea recurentă, Curtea reține că, ea constituie un indiciu de comportament corect în raporturile comerciale ale debitoare, darun argument irelevant, pentru starea de insolvențăce se analizează în raport cu momentul investirii judecătorului sindic,știut fiind că, stingerea creanței acelui creditor care a cerut deschiderea procedurii nu lămurește dacă în cazul existenței și a altor creditori care au formulat cerere de deschidere a procedurii sau de participare la procedură - cum este situația în speță - ar întruni condițiile pentru primirea sau neprimirea cererii având ca obiect deschiderea procedurii.
În sprijinul sus-menționatelor susțineri se află și împrejurarea că, incapacitatea de plată se raportează la ansamblul obligațiilor debitorului, față de toți creditorii săi, și nu doar la una sau alta dintre aceste obligații, privite individual, în vederea respectării principiului unității și colectivității procedurii insolvenței.
În contextul dat, Curtea reține că,prezumția insolvenței este declanșată de proba existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, care nu a fost achitată de debitor după o perioadă de mai mult de 30 zile de la scadență,situație de fapt ce, în speță, este dovedită, ea rezultând din multitudinea creanțelor înregistrate în tabelul preliminar, la data deschiderii procedurii, respectiv 26.01.2009, când societatea figura cu creanțe restante, în sumă totală de 207.593,98 lei și 31.332,50 Euro, astfel cum au fost reținute de administratorul judiciar prin precizările la întâmpinarea formulată de recurentă.
Pentru toate considerentele sus-expuse, cum nu sunt motive pentru reformarea hotărârii recurate, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea apreciază în sensul respingerii recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul comercial formulat de recurenta debitoare SC SRL, cu sediul în C,-,.2, județ C, împotriva sentinței civile nr.514/ 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul creditor SC SRL, cu sediul în C,-, județ C, intimații - administrator judiciar al SC SRL, din C,-, -.A,.34, județ C și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,- A, județ C, având ca obiect procedura insolvenței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 16 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond-
Jud.red--/30.04.2009
Dact.S- 2 ex/30.04.2009
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Adriana Pintea, Nastasia Cuculis
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|