Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 71/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr.71/2008

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2008

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: Adriana Iluț

JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu

JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - împotriva sentinței comerciale nr. 1950 din 24.09.2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul cu nr.unic -, în contradictoriu cu intimații: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, intimata-debitoare SC COM SRL, și intimat -lichidator judiciar, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare s-a realizat în conformitate cu disp. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3264 din 19.12.2007.

Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, coroborat cu prevederile art. 86 din nr.OUG 51/1998 aprobată și modificată prin Legea nr. 409/2001.

S-a prezentat referatul cauzei, după care instanța constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin. 2. civ.

Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată recursul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința comercială nr. 1950 din 24 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Sălaj privind procedura insolvenței debitoarei SC COM SRL, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței privind pe debitoare și radierea acesteia din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj, în baza art. 131 raportat la art. 135 și art. 136 din Legea nr. 85/2006 întrucât așa cum rezultă din conținutul raportului final întocmit de lichidatorul judiciar în patrimoniul debitoarei nu mai există sume de bani care ar putea fi utilizate pentru acoperirea creanțelor creditorilor și nici alte bunuri care să poată să fie valorificate așa încât nu se mai justifică continuarea procedurii și grevarea în continuare cu cheltuieli din fondul de lichidare.

Totodată s-a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și au fost obligați administratorii statutari ai debitoarei în persoana numiților, să suporte pasivul societății debitoare în sumă de 4.999 lei în favoarea DGFP S și în sumă de 1.122,18 lei în favoarea AVAS B, în temeiul dispozițiilor art. 138 alin (1) lit d din legea nr. 85/2006 deoarece deși aceștia au fost somați în mod repetat să predea documentele contabile ale societății nu s-au conformat și nu au dat explicații privind evidența acesteia ceea ce conduce la prezumția că nu a ținut o contabilitate conformă cu legea.

Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul legal creditoarea AVAS B care a solicitat modificarea acesteia în sensul continuării procedurii până la declanșarea de către lichidatorul judiciar prin executorul judecătoresc a executării silite împotriva administratorilor societății.

În motivarea recursului se susține că, prin închiderea procedurii anterior desemnării unui executor judecătoresc care să execute silit patrimoniul persoanelor culpabile creditorii sunt puși în imposibilitate de a-și valorifica drepturile obținute împotriva acestor persoane neavând posibilitatea legală să execute silit individual bunurile acelor persoane.

Procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere este parte componentă a procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006 iar sumele recuperate în urma punerii în executare a hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic sunt destinate acoperirii pasivului.

Sentința atacată nu precizează cum va fi pusă în executare sentința de atragere a răspunderii și din conținutul dispozițiilor prevăzute de art. 182 din Legea nr. 85/2006 rezultă că lichidatorul judiciar are obligația să pună în executare titlurile de creanță pe care debitoarea le are față de debitorii săi.

Examinând recursul curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

În speță, prin raportul final efectuat de lichidatorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei înregistrat la data 14 august 2007 s-a solicitat închiderea procedurii față de debitoare arătând că în patrimoniul acesteia nu mai există active și nici un bun care să poată să fie valorificat în vederea acoperirii cel puțin parțiale a cheltuielilor aferente procedurii.

De asemenea, s-a menționat că lichidatorul judiciar își menține cererea de atragere a răspunderii personale patrimoniale a administratorilor societății deoarece deși aceștia au fost notificați în vederea predării documentelor contabile și a bunurilor societății nu s-au conformat fiind incidente astfel dispozițiile art. 138 alin (1) lit a și b din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Împotriva raportului final nici unul dintre creditori între care și recurenta din cauza de față nu au uzat de posibilitățile oferite de textul art. 129 din Legea insolvenței de a formula obiecțiuni împotriva acestuia așa încât judecătorul sindic a aprobat acest raport final și a constatat incidente prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006, dispunând închiderea procedurii, raportat la art. 138 alin (1) lit d din același act normativ.

Problema de drept invocată în recurs este aceea de a ști dacă închiderea procedurii falimentului debitoarei poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a hotărârii privind angajarea răspunderii instituită de prevederile Legii nr. 85/2006.

Potrivit art. 142 alin (1) din acest act normativ executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin (1) se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă.

De asemenea, - se poate observa că potrivit art. 142 alin (2) din lege, după închiderea procedurii sarcina repartizării sumelor provenite din executarea silită a persoanelor vinovate de cauzarea insolvenței nu revine lichidatorului, ci executorului judecătoresc, deoarece după închiderea procedurii lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, aspect ce rezultă cu claritate din conținutul prevederilor art. 136 din lege.

La o analiză sumară a textului legal citat s-ar putea trage concluzia că există o contradicție între închiderea procedurii și distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a patrimoniului persoanelor responsabile de insolvența debitorului deoarece după închiderea procedurii sumele vor intra în averea debitorului și vor fi destinate în caz de faliment acoperirii pasivului acestuia așa cum stabilesc dispozițiile art. 140 din lege, ceea ce ar putea duce la concluzia că această acoperire nu s-ar putea realiza decât în cadrul procedurii, nu și după închiderea acesteia. De aici concluzia că o astfel de teză este împărtășită și invocată de către recurentă.

Curtea apreciază însă că o asemenea concluzie nu poate fi primită deoarece prin dispozițiile înscrise în art. 142 alin (2) din lege legiuitorul a transferat această obligație executorului judecătoresc căruia îi revine responsabilitatea de a proceda la repartizarea sumelor în conformitate cu prevederile legii prin procedura insolvenței, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator și aceasta chiar și după închiderea procedurii falimentului.

De aceea, se apreciază că obligația lichidatorului judiciar de a pune la dispoziția executorului judecătoresc tabelul definitiv de creanțe nu este de natură să intre în contradicție cu prevederile art. 136 din lege deoarece prin obligația instituită de art. 142 s-a urmărit asigurarea finalizării acestei etape procedurale, desigur cu respectarea prevederilor legale speciale privind efectuarea plăților.

O altă critică invocată de recurentă se referă la aplicabilitatea textului legal analizat din perspectiva obligației pe care ar avea-o judecătorul sindic de a desemna un executor judecătoresc înainte de închiderea procedurii.

Această problemă se impune a fi soluționată în contextul în care, ca efect al închiderii procedurii, în conformitate cu prevederile art. 136 din lege, lichidatorul este descărcat de orice fel de obligații, inclusiv de obligația de a pune la dispoziția executorului judecătoresc tabelul definitiv consolidat de creanțe.

Cu toate acestea, prin prevederile art. 142 ale Legii nr. 85/2006, legiuitorul nu a instituit în sarcina judecătorului sindic obligația ca anterior închiderii procedurii să desemneze un executor judecătoresc deoarece hotărârea pronunțată de judecătorul sindic prin care s-a admis acțiunea în răspundere prevăzută de art. 138 din lege, constituie titlul executoriu și ca atare, aceasta urmează a fi pusă în executare potrivit prevederilor Codului d e procedură civilă, la care face trimitere însăși textul legal analizat.

Ca atare, legiuitorul a înțeles să transfere în sarcina executorului judecătoresc obligația de a acoperi pasivul debitorului prin repartizarea sumelor obținute din executarea silită în baza tabelului definitiv consolidat pus la dispoziție de către lichidator. Această obligație a lichidatorului nu reprezintă altceva decât o măsură cu caracter administrativ menită să asigure încheierea etapei privind efectuarea plății datoriilor.

În consecință, se apreciază că motivele invocate în recurs de către recurentă sunt nefondate, hotărârea fiind temeinică și legală așa încât recursul urmează a fi respins în baza art. 312 alin (1) Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 1950 din 24.09.2007 pronunțată în dosar nr. - al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red./

2 ex./18.01.2008

Jud.fond.-

Președinte:Adriana Iluț
Judecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 71/2008. Curtea de Apel Cluj