Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 731/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 731

Ședința publică de la 08 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi

JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu

JUDECĂTOR 3: Cipriana Poiană

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea de recurs comercial formulată de B împotriva sentinței comerciale nr. 278/F din 09 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecător sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic G reprezentantul recurentei B, lipsă fiind intimatul-debitor SC ""SRL, prin lichidator Cabinet Individual de Insolvență, intimatul-creditor V și intimații-pârâți și.

Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate prin buletinul procedurilor de insolvență și potrivit codului d e procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, recursul este la primul termen de judecată, declarat și motivat în termen, scutit de taxă de timbru.

La data de 05 2008 s-a depus prin serviciul de registratură din partea lichidatorului judiciar întâmpinarea la cererea de recurs formulată în cauză.

Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.

Consilier juridic G reprezentantul recurentei B solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței comerciale nr. 278/F din 09.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător Sindic, în sensul continuării procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care debitorul le are de achitat creditorilor, motivând că în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar a evitat să precizeze persoanele vinovate de ajungerea societății în încetare de plăți.

Declarându-se închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 278/9.09.2008 a Tribunalului Vaslui, judecător sindic s-a dispus:

În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței,

Aprobă Raportul de activitate întocmit de lichidatorul judiciar.

Dispune închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL, cu sediul în, str. - nr.2, județul

Dispune radierea debitorului din registrul comerțului.

In temeiul art. 4 alin.4 din legea insolvenței autorizează plata sumei de 14.672 lei lichidatorului judiciar V din fondul special de lichidare.

- 3 -

In temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței

Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

In temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței

Dispune notificarea prezentei sentințe Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului, Registrului Societăților Agricole sau altor registre în care este înregistrat debitorul, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

S-a reținut că la data de 10 iunie 2008 lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL

a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului;

Din verificările efectuate și din relațiile primite de la serviciul financiar al municipiului V rezultând că debitorul nu are nici un fel de avere;

Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința civilă nr.224/F din data de 27 iulie 2006 și s- numit administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență ;

Constatând că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din lege;

Constatând că notificarea a fost publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență;

In temeiul art.131 din legea privind procedura insolvenței, va dispune încheierea procedurii insolvenței și radierea debitorului.

În drept:

ART. 131 din Legea 85/2006 a insolvenței prevede:

" În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat."

Deoarece debitorul nu are bunuri urmează a se dispune închiderea procedurii și radierea debitorului din Registrul comerțului.

Potrivit dispozițiilor art. 136 din Legea insolvenței urmează a se dispune descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

În baza art. 4 alin. (4) din legea insolvenței urmează a se autoriza plata administratorului judiciar a sumei de 14.672 lei (onorariu și cheltuieli de procedură avansate) din fondul de lichidare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AVAS B susținând că instanța a apreciat în mod eronat asupra pricinii supusă judecății în raport de dispozițiile legale aplicabile în speță, deoarece fondurile necesare continuării procedurii de lichidare puteau fi obținute făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 4, alin. 4 din Legea 85/2006, modificată, care prevăd în mod explicit ca "În lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul sindic".

Totodată, învederează faptul că, în condițiile în care instituția nu ar fi avansat sume pentru continuarea lichidării, astfel cum s-a solicitat, creanța AVAS a cărei recuperare se dovedește dificilă și la cuantumul actual, s-ar fi mărit, devenind și mai greu de recuperat.

De asemenea, învederează instanței că AVAS, comparativ cu alți creditori are o creanță totuși mică și, o modalitate corectă de abordare a aspectelor supuse judecății ar fi fost ca aceste sume să fie solicitate către creditorii care au creanțe mai mari.

De altfel, în istoria procedurii insolvenței, aspectul lipsei acestor sume a reprezentat o problemă încă de pe vremea primei forme a Legii 64/1995. Ulterior, avându-se în vedere problemele întâmpinate, legiuitorul a introdus prevederea care acum reprezintă alin. 4 al articolului 4 din Legea 85/2006, modificată.

Învederează instanței că, lichidatorul ar fi trebuit să facă aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006, în scopul formulării cererii de chemare în judecată, având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății, pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei, deoarece lichidatorul judiciar are datoria de a căuta modalități de recuperare a patrimoniului pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori.

În acest sens opinia AVAS este că lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 și urm. din Legea 85/2006.

Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că, probabil, a fost administrată cu rea -credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Din acest aspect legat de vinovăția sau nevinovăția foștilor administratori, trebuie stabilit de către instanță, iar lichidatorul are calitatea conferită de lege de a investi instanța cu o cerere de chemare în judecată.

De asemenea, consideră că lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la Casa de Asigurări de Sănătate, instituție de la care AVAS a preluat creanța neachitată și în locul căreia se în drepturi. Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei (cum din păcat mult prea adesea se confundă) ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art. 25 din Legea nr. 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în "examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Statul român, reprezentat în cauza de față prin a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului".

Mai mult decât atât, lichidatorul a evitat atât să precizeze persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți cât și să formuleze cererea de angajare a răspunderii patrimoniale întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea 85/2006, persoanele nominalizate excluzându-le vina.

Analizând global criticile, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, se constată că recursul nu este întemeiat.

Corect a reținut prima instanță că lichidatorul judiciar al debitorului " fix" SRL a cerut să se dispună închiderea procedurii deoarece nu au fost găsite bunuri în averea debitorului (relațiile de la serviciul financiar al municipiului V).

Procedura a fost deschisă prin sentința civilă nr. 244/F/27.07.2006, fiind numit administrator judiciar.

În temeiul art. 61 din legea insolvenței au fost întocmite notificările, publicate prin Buletinul procedurilor de insolvență iar în conformitate cu art. 131 din aceeași lege s-a dispus închiderea procedurii și radierea debitoarei din Registrul Comerțului. S-a constatat că nu există bunuri în patrimoniul debitoarei și nici unul din creditori nu s-a oferit să avanseze sume pentru continuarea procedurii.

În contextul dat toate motivele de recurs exacte nu sunt fondate, astfel debitoarea ar trebui să efectueze cheltuieli inutile, care s-ar adăuga la cele existente, majorându-i pasivul.

Pe cale de consecință, se va respinge recursul și va fi menținută sentința recurată, fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de B împotriva sentinței comerciale nr. 278/F/ din 9 septembrie 2008 Tribunalului Vaslui - judecător sindic, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 8 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

22.12.2008

Tribunalul Vaslui:

-

Președinte:Radu Cremenițchi
Judecători:Radu Cremenițchi, Traian Șfabu, Cipriana Poiană

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 731/2008. Curtea de Apel Iasi