ICCJ. Decizia nr. 5580/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5580/2005
Dosar nr. 2124/2005
Şedinţa publică din 21 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1134, pronunţată la data de 17 august 2004, în dosarul nr. 761/COM/2004, secţia comercială a Tribunalului Galaţi a respins, ca fiind nefondată, acţiunea în anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor SC P. SA din data de 10 martie 2004, formulată de reclamanta, S.I.F. M. SA, în contradictoriu cu menţionata societate comercială în calitate de pârâtă.
Spre a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că hotărârea adoptată în şedinţa adunării generale ordinare a acţionarilor SC P. SA din data de 10 martie 2004, respectă normele legale atât în ce priveşte condiţiile de formă, referitoare la convocare, faţă de dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 31/1990, incidente, a celor referitoare la votare şi la structura acţionariatului, având în vedere calitatea de acţionar şi de preşedinte al A.P. SA a numitului A.P. precum şi certificatul constatator din 5 ianuarie 2004 emis de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Galaţi, cât şi în ce priveşte diminuarea capitalului social, faţă de dispoziţiile Legii nr. 18/1991, sau în ce priveşte majorarea capitalului social, faţă de prevederile art. 9.1 din contractul de vânzare-cumpărare acţiuni din 7 noiembrie 2001, în conformitate cu care menţionata asociaţie avea obligaţia de a efectua o investiţie sau un aport de capital în valoare de 328.908,77 dolari S.U.A. pe o perioadă de 5 ani, din care în cursul anilor 2001 – 2003 a depus suma de 3.226.819.400 lei, înregistrată la contabilitate, aprobată ca aport în numerar, apreciind că nu există nici un motiv de nulitate al acesteia.
Apelul formulat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, ca nefondat, de secţia comercială, maritimă şi fluvială a Curţii de Apel Galaţi, prin Decizia nr. 33/ A, pronunţată la data de 23 martie 2005, în dosarul nr. 1481/C+C/2004.
Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a reţinut, raportând sentinţa atacată criticilor apelantei din perspectiva dispoziţiilor legale incidente şi probelor administrate, că acestea sunt neîntemeiate, având în vedere că aceasta a avut cunoştinţă de data (re) convocării adunării generale cât şi a ordinii de zi, prin reprezentantul său, aşa încât, participând şi votând, nu poate invoca iregularităţi ce nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută, fiind evidentă lipsa acestora; în speţă, că prin cumpărarea pachetului de acţiuni de la A.D.S., A.S. deţinea, la data convocării adunării generale; procentul menţionat în procesul verbal al adunării generale, că prin proporţia votului în favoarea hotărârilor luate în adunare, procentul deţinut, în nume propriu, de mandatarul administrator este nesemnificativ, faţă de dispoziţiile alin. (5) al art. 124 din Legea nr. 31/1990, iar vărsămintele în contul majorării de capital sunt atât aporturi proprii în numerar cât şi dividende, înregistrate contabil ca fiind aporturi în numerar, aceasta fiind posibilă în baza art. 271 alin. (2), Legea nr. 31/1990 republicată.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a formulat recurs apelanta reclamantă, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 8, pct. 9 şi pct. 10 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esenţă, că instanţa de apel, considerând că nerespectarea dispoziţiilor privitoare la convocare nu poate fi invocată decât de persoane ce au un interes direct, a aplicat, greşit, dispoziţiile art. 131 din Legea nr. 31/1990 ca şi dispoziţiile art. 121, din aceeaşi lege, având în vedere că acţionarul majoritar deţine 295.679 acţiuni nu 430.031, iar reţinerea valabilităţii votului exprimat pentru acţionarul majoritar de A.P., în calitate de administrator a încălcat prevederile art. 124 alin. (5) din menţionatul act normativ, critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta nedezvoltând, conform cerinţelor legale, motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., spre a putea fi analizate şi nu a precizat relevanţa pe care o are în această cale de atac reiterarea motivelor formulate prin cererea introductivă ce vizează fondul cauzei faţă de Decizia atacată pronunţată în apel, conform cerinţelor art. 304, raportat la art. 299 C. proc. civ., iar criticile referitoare la greşita interpretare a probelor de către instanţa de apel nu mai pot fi valorificate în recurs după abrogarea pct. 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
Recursul este nefondat.
Este de observat că instanţa de apel a reţinut, cu justeţe, legalitatea ţinerii adunării generale la data de 10 martie 2004, având în vedere că înscrisurile depuse la dosar în probaţiune atestă îndeplinirea condiţiilor derogatorii, prevăzute de art. 121 din Legea nr. 31/1990, republicată, respectiv reprezentarea întregului capital social la acea adunare, conform structurii acţionariatului de la acea dat, şi faptul că nici unul dintre acţionari nu s-a opus ca aceasta să se ţină, astfel cum se convenise în şedinţa adunării generale extraordinare din data de 5 februarie 2004, deci nici acţionarul S.I.F. M. SA, care a semnat hotărârea în litigiu fără obiecţiunile pe care le-a invocat cu referire la aceste aspecte prin cererea dedusă judecăţii, situaţie ce înlătură critica greşitei aplicări atât a evocatului text legal cât şi a art. 131 din acelaşi act normativ, în redactarea şi cu numerotarea în vigoare la data adoptării hotărârii contestate, potrivit căruia pot fi atacate în justiţie hotărârile adunărilor generale spre a obţine declararea nulităţii acestora de către acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală şi de cei care au votat contra şi au cerut să se menţioneze aceasta în procesul verbal, fără a distinge între hotărârile ce încalcă norme de ordine publică sau cele ce încalcă norme supletive.
Cu referire la încălcarea art. 124 alin. (5) din menţionata lege, în conformitate cu care „administratorii şi funcţionarii societăţii nu pot reprezenta pe acţionari sub sancţiunea nulităţii, dacă fără votul acestora nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută" se constată, că în mod corect, s-a apreciat că, în speţă, evocatele dispoziţii nu sunt incidente, având în vedere calitatea de acţionar, a celui ce a reprezentat această entitate colectivă în adunarea generală ordinară din data de 10 martie 2004 în cadrul A.P. SA.
Aşa fiind, constatând neîndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în cauză, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat recursul declarat de apelanta reclamantă, S.I.F. M. SA, împotriva deciziei instanţei de apel.
Văzând cererea intimatei întemeiată pe dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. şi constatând îndeplinite cerinţele prevăzute de acest text legal, Înalta Curte va obliga recurenta să plătească acesteia suma de 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform înscrisurilor doveditoare depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. M. SA Bacău, împotriva deciziei nr. 33 din 23 martie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, ca nefondat.
Obligă recurenta să plătească intimatei SC P. SA 1000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5568/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5587/2005. Comercial → |
|---|
