ICCJ. Decizia nr. 1609/2006. Comercial

Decizii ICCJ - Secţia comercială (2006)

Prin sentința nr. 365, pronunțată la data de 20 aprilie 2004, în dosarul nr. 1790/COM/2004 s-a respins, ca prescrisă, acțiunea formulată de reclamanta SC V. SA București, împotriva pârâtei SC P. SNC Slatina.

Secția comercială a Curții de Apel Craiova, prin decizia comercială nr. 390, pronunțată la data de 15 octombrie 2004, în dosarul nr. 1116/COM/2004, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva menționatei sentințe pe care a anulat-o și a acordat termen pentru evocarea fondului la data de decembrie noiembrie 2004.

Rejudecând cauza, pe fond, aceeași instanță a pronunțat la data de 10 iunie 2005, decizia nr. 200, în dosarul nr. 1377/COM/2004, prin care a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta SC V. SA București, împotriva pârâtei SC P. SNC Slatina.

împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta a declarat recurs întemeiat, în drept, pe motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și pct. 10 C. proc. civ.

Este de observat, că, deși a invocat în susținerea recursului său dispozițiile art. 304 pct. 9 și pct. 10 C. proc. civ., recurenta nu a structurat și nu a dezvoltat aceste motive iar prin aspectele criticate, ce se constituie într-o succesiune de afirmații ce vizează fondul cauzei, nu au precizat relevanța pe care acestea o au față de evocata decizie, conform cerințelor precizatului art. 304, raportat la art. 299 alin. (1) C. proc. civ.

Așa fiind, cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, conform art. 3021lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenții nu s-au conformat acestor exigențe legale, înalta Curte, având în vedere, deopotrivă și inexistența motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepția invocată, din oficiu și va constata nul recursul dedus judecății.

S-a avut în vedere, cererea apărătorului intimatei întemeiată pe dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. și constatând îndeplinite cerințele acestui text legal înalta Curte a admis-o și a dispus obligarea recurentei la plata sumei de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, conform înscrisurilor doveditoare depuse la dosar.

← ICCJ. Decizia nr. 1674/2006. Comercial  ICCJ. Decizia nr. 1552/2006. Comercial →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1609/2006. Comercial