ICCJ. Decizia nr. 1339/2008. Comercial. Constatare nulitate act. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1339/2008
Dosar nr. 91/86/2004
Şedinţa publică de la 3 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 4642 din 28 decembrie 2006, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC S.C. SRL cu sediul social în oraş Gura Humorului judeţul Suceava împotriva pârâţilor B.I., SC G. SNC şi O. Gura Humorului prin P., toţi cu adresa în oraş Gura Humorului judeţul Suceava, cu privire la capetele de cerere nr. 1 şi 2 şi în consecinţă a constatat încetarea contractului de închiriere a suprafeţei de 2000 m.p. teren, nr. 55 din 24 septembrie 1990 încheiat între C.L.F. Gura Humorului şi pârâtul B.I. prin denunţarea unilaterală de către reclamantă.
S-a mai constatat nulitatea absolută a contractului de concesiune din 26 august 1999 încheiat între pârâţii O. GURA HUMORULUI prin P. şi SC G. SNC Gura Humorului pentru suprafaţa de 40 m.p.
De asemenea, a mai fost admisă în parte acţiunea cu privire la pct. 3 din cerere şi în consecinţă au fost obligaţi pârâţii să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 1170 m.p. teren delimitată prin raportul de expertiză topo întocmit de expert H.C.
Pârâţii au fost obligaţi la plata către reclamantă a sumei de 28.094.000 Rol cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtul B.I. ca neîntemeiată.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că reclamanta este proprietara suprafeţei de 18239 m.p. teren şi a construcţiilor edificate de acesta, cu excepţia imobilelor, restaurant şi terasă proprietatea primilor 2 pârâţi, identificată cu p.f. 2423 din CF 5937 a com. cad. Gura Humorului, teren pe care l-a dobândit prin cumpărare de la SC I. SA Gura Humorului, societate în lichidare, prin lichidator SC E.L. SRL, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1317 din 16 iunie 2004 şi a încheierii de rectificare nr. 1920 din 17 iunie 2004 de B.N.P. M.C.A. din Gura Humorului.
Vânzarea a fost autorizată de judecătorul sindic şi prin urmare, contractul de închiriere încheiat sub nr. 2357 din 24 septembrie 1990 prin care C.L.F. Gura Humorului a închiriat pârâtului B.I. o suprafaţă de 2000 m.p. teren pe o perioadă nelimitată a fost denunţat în mod unilateral de către reclamant prin adresa nr. 14 din 12 iulie 2004.
Cu privire la contractul de concesiune nr. 4465 din 26 august 1999 încheiat între P.O. Gura Humorului şi pârâta SC G. SNC Gura Humorului pentru suprafaţa de 200 m.p. pe timp de 49 de ari, în ceea ce priveşte suprafaţa de 40 m.p. care se suprapune peste p.f. 2423 din CF 5937 a com. cad. Gura Humorului, proprietatea reclamantei, s-a reţinut că este nul absolut parţial, întrucât la data încheierii acestuia terenul respectiv nu era proprietatea concedentului ci era proprietatea SC I. SA Gura Humorului, antecesoarea reclamantei, conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 0610 din 19 iulie 1994 emis de M.A.A.
Faţă de cel de-al treilea capăt de cerere având ca obiect revendicarea suprafeţei de 2500 m.p. teren s-a reţinut că, este întemeiată numai pentru suprafaţa de 1170 m.p. întrucât conform raportului de expertiză topo întocmit de expert H.C. rezultă că pârâţii ocupă din proprietatea reclamantei suprafaţa de 1548 m.p., însă suprafaţa de 370 m.p. au constituit un drept de superficie.
Cererea reconvenţională formulată de pârâtul B.I. a fost găsită neîntemeiată, întrucât a avut ca temei de drept dispoziţiile art. 1845 alin. (1) C. proc. civ., iar din toate apărările a reieşit că a dobândit imobilul construcţiei prin cumpărare şi construire.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin decizia nr. 99 din 15 octombrie 2007, a admis apelurile declarate de reclamanta SC S.C. SRL Gura Humorului şi pârâta SC G. SNC Gura Humorului prin reprezentant B.I. împotriva sentinţei nr. 4642 din 28 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, în sensul că a desfiinţat în totalitate sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit, în principal, că aşa cum rezultă din dispozitivul sentinţei apelate, prima instanţă a omis să se pronunţe asupra ultimului capăt de cerere privind ridicarea construcţiilor de către pârât, formulat prin acţiunea introductivă şi completat potrivit art. 494 alin. (3) C. civ. Acest fapt echivalează cu necercetarea fondului cauzei ce atrage desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Împotriva deciziei nr. 99 din 15 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs pârâta SC G. SRL Gura Humorului, care a solicitat admiterea recursului şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Suceava pentru rejudecarea apelului sub aspectul criticilor invocate de părţi, deoarece altfel s-ar tergiversa judecarea cauzei, iar instanţa de fond s-a pronunţat pe toate aspectele cererii reclamantei.
Intimata-reclamantă SC S.C. SRL Gura Humorului a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul pârâtei urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Din verificarea documentaţiei existente, apare fără putere de tăgadă că reclamanta SC S.C. SRL a solicitat, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 25 august 2004 şi ulterior completată la data de 25 noiembrie 2004, printre altele şi „ridicarea imobilului restaurant-terasă, amplasat pe terenul revendicat, în sensul că în subsidiar, dacă se va constata buna-credinţă a pârâţilor B.I. şi SC G. SNC în transformarea construcţiei din şopron metalic în restaurant-terasă să ne autorizaţi să preluăm noi acest obiectiv şi să plătim pârâţilor valoarea materialelor şi preţul muncii înglobate în acest activ”?
Este de necontestat, că instanţa de fond, avea obligaţia legală de a examina şi a se pronunţa, pe baza probelor administrate, asupra fiecărui capăt de cerere din acţiunea reclamantei, inclusiv cel care a făcut obiectul completării cererii de chemare în judecată şi care a fost expus anterior.
Corect s-a apreciat de instanţa apelului că prima instanţă a omis să se pronunţa aspra ultimului capăt de cerere privind ridicarea construcţiilor de către pârâţi.
Din această perspectivă, faţă de limitele investirii instanţei şi a modalităţii defectuoase de examinare a fiecărui capăt din cererea introductivă, prin omisiunea de a se pronunţa asupra unui aspect cu care s-a făcut sesizarea, devin pe deplin aplicabile dispoziţiile imperative cuprinse în art. 297 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc că în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
Mai mult, prin trimiterea spre rejudecare la instanţa de fond a cauzei, se va realiza o judecată completă şi unitară, cu respectarea exigenţelor normelor procedurale în materie, avându-se în vedere că soluţionarea capătului de cerere privind ridicarea construcţiilor, aşa cum a fost precizat în cererea completatoare se află în strânsă legătură cu acţiunea în revendicare a suprafeţei de 1548 m.p., urmând a fi verificate, sub toate aspectele apărările fiecărei părţi litigante.
Pentru aceste raţiuni se impune a respinge, ca nefundat, recursul reclamantei SC G. SRL cu sediul social în Gura Humorului şi reprezentată de B.I., împotriva deciziei nr. 99 din 15 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nici o cerinţă prevăzută de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC G. SRL Gura Humorului prin reprezentant B.I., împotriva deciziei nr. 99 din 15 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 3 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1248/2008. Comercial. Constatare nulitate act.... | ICCJ. Decizia nr. 1355/2008. Comercial. Obligatia de a face.... → |
|---|
