ICCJ. Decizia nr. 2808/2008. Comercial. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2808/2008
Dosar nr. 10619/105/2007
Şedinţa publică de la 9 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1036 din 20 iunie 2007 pronunţată în Dosar nr. 10619/105/2007 al Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta SC J.C. SRL Ploieşti împotriva pârâtului Consiliul Local al comunei Valea Călugărească, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut în esenţă că reclamanta SC J.C. SRL a solicitat obligarea pârâtului Consiliul Local al comunei Valea Călugărească la executarea obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune din 1 iulie 2002 şi predarea spre administrare şi exploatare a obiectivelor realizate cu sprijinul Agenţiei Sapard, cu cheltuieli de judecată, această cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti a fost declinată, ca urmare a invocării din oficiu a excepţiei necompetenţei materiale, în favoarea Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin aplicarea prevederilor art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi în considerarea caracterului comercial al litigiului conform art. 4 C. com.
Ulterior declinării competenţei, reclamanta şi-a precizat cererea de chemate în judecată solicitând obligarea pârâtului la predarea obiectivelor indicate în acţiune în vederea administrării şi exploatării cu titlu gratuit pe o perioadă de 5 ani de la data finalizării proiectului prevăzută în contractul cadru de finanţare încheiat la 18 februarie 2003 de pârâtă şi finanţatorul investiţiei Sapard.
Tribunalul a reţinut că prin contractul de concesiune din 1 iulie 2002 încheiat cu pârâta în calitate de concedent s-a convenit cedarea către reclamantă în calitate de concesionar pe o durată de 25 de ani a serviciului public de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din comuna Valea Călugărească. Ulterior, Consiliul Local al comunei Valea Călugărească a încheiat cu Agenţia Sapard contractul cadru din 18 februarie 2003 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru realizarea investiţiei „noua canalizare şi staţie de epurare Valea Călugărească”, contractul fiind încheiat în condiţiile reglementate de Acordul Multinaţional de Finanţare încheiat între România şi Comisia Comunităţilor Europene. Această investiţie nu era realizată şi nici prevăzută în caietul de sarcini şi respectiv în contractul de concesiune încheiat între părţi.
În consecinţă, arată tribunalul, deşi prin contractul încheiat între părţi s-a prevăzut că autoritatea concedentă nu poate refuza cedarea unui bun care potrivit destinaţiei sale este util desfăşurării activităţii concesionate şi că în cazul realizării unor noi instalaţii cu amplasament diferit, dar pentru aceiaşi abonaţi, gestionarea serviciului şi a instalaţiilor va fi încredinţată concesionarului, iar conform O.G. nr. 32/2002 cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, la nivelul unei localităţi nu poate exista doi sau mai mulţi operatori ai aceluiaşi serviciu, solicitarea reclamantei formulată prin acţiunea precizată la 24 aprilie 2007 este neîntemeiată. Concluzia rezultă şi din conţinutul contractului de finanţare încheiat de pârâtă cu Agenţia Sapard, conform căruia finanţarea nerambursabilă urmează a fi recuperată, dacă printre altele, obiectivele finanţate au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului.
În consecinţă, având în vedere că Agenţia Sapard a comunicat şi reclamantei opoziţia sa la preluarea de către aceasta a obiectivelor realizate din fonduri nerambursabile cu motivarea că încheierea unui contract de concesiune între Consiliul local şi un organism privat este contrară principiilor care reglementează Programul Sapard, tribunalul a respins ca nefondată acţiunea reclamantei.
Apelul formulat de reclamantă a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 201 din 8 octombrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
În argumentarea soluţiei pronunţate instanţa de control judiciar a reţinut în plus faţă de considerentele avute în vedere de tribunal că pentru respectarea clauzelor contractului cadru de acordare a ajutorului financiar nerambursabil Consiliul Local al comunei Valea Călugărească a înfiinţat prin H.C.L. nr. 92/2004 un serviciu public de gospodărie comunală care gestionează activitatea de canalizare şi staţia de epurare realizată cu fonduri Sapard stabilind că investiţia realizată din aceste fonduri nu poate face obiectul închirierii, vânzării sau concesionării pe o perioadă de 5 ani, hotărârea nefiind desfiinţată de instanţa de judecată.
De asemenea, arată instanţa de apel, spre deosebire de intimata apelantă nici nu este autorizată să gestioneze staţia de epurare deţinând doar o licenţă pentru prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC J.C. SRL Ploieşti criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 3, 8 şi 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor recurenta invocă faptul că decizia recurată a fost dată cu încălcarea competenţei altei instanţe deoarece potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 soluţionarea litigiilor patrimoniale şi nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum şi a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate este de competenţa instanţei de contencios administrativ, iar conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 544/2004 hotărârea este supusă doar recursului şi nu apelului, fiind pronunţată prin urmare cu încălcarea competenţei altei instanţe.
O altă critică vizează concluzia eronată a instanţei de apel conform căreia dispoziţiile contractului de concesiune încheiat între părţi nu se pot realiza concomitent cu cele ale contractului cadru de finanţare încheiat de intimat cu Agenţia Sapard, în condiţiile în care obiectul contractului de concesiune a constat în preluarea serviciului public de interes local şi al bunurilor aferente activităţii de captare, tratare, pompare, distribuţie, apă potabilă şi canalizare, sens în care a fost emisă şi licenţa necesară prestării acestei activităţi.
În acest context, arată recurenta, deşi nu contestă existenţa interdicţiei vânzării sau închirierii obiectivelor realizate din fonduri nerambursabile, prin acţiunea precizată nu se realizează o nouă concesionare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare - cum greşit au argumentat ambele instanţe - deoarece obiectul litigiului constă în obligarea pârâtului la îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate. Sub acest aspect, eronat instanţa de apel a concluzionat ca fiind permisive şi opţionale clauzele contractului de concesiune în raport cu cele cuprinse în contractul cadru de finanţare încheiat cu Agenţia Sapard, modalitate prin care au fost încălcate prevederile cuprinse în art. 969 C. civ.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 304 pct. 3, 8 şi 9 C. proc. civ. Curtea constată că este nefondat respingându-l ca atare.
În privinţa criticii referitoare la încălcarea competenţei materiale a instanţei de contencios administrativ, în considerarea naturii litigiului se impune precizarea că reclamanta însăşi a sesizat iniţial Judecătoria Ploieşti, instanţă care invocând din oficiu excepţia necompetenţei materiale în temeiul art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi respectiv art. 4 C. com., a dispus declinarea competenţei materiale în favoarea Tribunalului Prahova, secţia comercială, stabilind natura comercială a litigiului.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta nu a exercitat căile de atac, în condiţiile în care cu prilejul dezbaterilor asupra excepţiei a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei.
Astfel, caracterul comercial al cauzei fiind irevocabil stabilit printr-o hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, problema naturii litigiului şi pe cale de consecinţă a competenţei materiale a instanţei nu mai poate fi reluată în acest cadru, chiar în considerarea caracterului imperativ al normelor ce reglementează competenţa materială a instanţelor, pentru că în acest mod s-ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti împotriva căreia nu au fost exercitate căile de atac.
Referitor la criticile de fond ale recurentei, Curtea reţine că ambele instanţe analizând corect atât clauzele contractului încheiat între părţi cât şi pe cele cuprinse în contractul cadru încheiat cu Agenţia Sapard în baza căruia au fost realizate obiectivele pe care recurenta le solicită a-i fi atribuite pe calea unei hotărâri judecătoreşti, au concluzionat că o atare cerere este nefondată din perspectiva dispoziţiilor ce reglementează Programul Sapard şi a Acordului Multinaţional de Finanţare încheiat între România şi Comisia Comunităţilor Europene, în sensul că nesocotirea regimului juridic al obiectivelor realizate în aceste condiţii are drept consecinţă rambursarea finanţării, aspect necontestat de altfel de recurentă.
În plus, în prezent, împotriva recurentei prin sentinţa nr. 512 din 18 aprilie 2008 a Tribunalului Prahova s-a deschis procedura insolvenţei prevăzute de Legea nr. 85/2006 fiind desemnat administratorul judiciar pentru îndeplinirea atribuţiei prevăzute de art. 20, context în care având în vedere şi efectele deschiderii acestei proceduri, precum şi faptul că recursul este nefondat, acesta va fi respins ca atare conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC J.C. SRL Ploieşti prin administrator judiciar D., U. şi Asociaţii Sprl Bucureşti împotriva Deciziei nr. 201 din 8 octombrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2805/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2810/2008. Comercial. Contestaţie la... → |
|---|
