ICCJ. Decizia nr. 3048/2008. Comercial. Conflict de competenţă. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3048/2008
Dosar nr. 116/57/2008
Şedinţa din camera de consiliu de la 23 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1286 din 28 martie 2006, Judecătoria Deva a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei având ca obiect acţiunea formulată de reclamanta SC P.I. SRL Deva împotriva pârâtei SC P. SA Deva, pentru obligaţia de a face, reţinând că acţiunea are o natură comercială neevaluabilă în bani astfel că, în conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., competenţa de soluţionare revine Tribunalului Hunedoara.
Tribunalul Hunedoara, prin sentinţa nr. 1450 din 2 octombrie 2007 a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Deva motivând că în speţă competenţa de soluţionare, în funcţie de obiectul pricinii, respectiv stabilirea unei servituţi de trecere şi rectificare tabulară, raportat la art. 1 pct. 1 C. proc. civ., revine Judecătoriei Deva.
Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Alba Iulia, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Prin sentinţa nr. 2 din 25 ianuarie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, a stabilit competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta SC P.I. SRL Deva împotriva pârâtei SC P. SA Deva, în favoarea Judecătoriei Deva.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, care este de natură civilă, competenţa aparţine judecătoriei, care potrivit art. 1 alin. (1) C. proc. civ. judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie civilă, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.
Împotriva regulatorului de competenţă a declarat recurs pârâta SC P. SA Deva, susţinând că litigiul este de natură comercială nepatrimonială, că reclamanta a completat acţiunea solicitând daune în cuantum de 12.749,44 lei invocând ca temei de drept art. 998-999 C. civ. şi că potrivit art. 17 C. proc. civ., cererea accesorie este tot în competenţa instanţei care va soluţiona cererea principală.
Recursul este nefondat, criticile formulate de recurentă nu pot fi reţinute.
Instanţa investită cu soluţionarea conflictului de competenţă a stabilit corect competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva, făcând aplicarea prevederilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ.
Obiectul cererii de chemare în judecată, îl constituie: obligarea pârâtei să permită reclamantei trecerea fără restricţii prin poarta principală de acces, atât cu mijloacele de transport proprii cât şi ale clienţilor de la calea publică la depozitul de materiale pe care îl deţine în proprietate în incinta societăţii pârâte, loc înfundat; să înceteze orice tulburare de paşnică folosinţă a dreptului de servitute, să îndepărteze deşeurile depozitate pe faţada imobilului proprietatea reclamantei, rectificarea înscrierilor în C.F. în sensul radierii imobilului din C.F. Deva.
În concluzie, litigiul fiind de natură civilă, trebuie judecat potrivit acestei jurisdicţii, astfel că recursul este nefondat şi urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC P. SA Deva împotriva sentinţei nr. 2/CC din 25 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 23 octombrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3047/2008. Comercial. Acţiune în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 3049/2008. Comercial → |
---|