ICCJ. Decizia nr. 3248/2008. Comercial. Reziliere contract. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3248/2008
Dosar nr. 2958/1285/2007
Şedinţa publică de la 5 noiembrie 2008
Asupra cererii de recurs de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată că, prin sentinţa comerciala nr. 3722 din 17 octombrie 2007 a Tribunalului Comercial Cluj s-a respins acţiunea formulată de reclamantul M.V. în contrad ictoriu cu pârâta SC C5 SRL.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC C5 SRL. Cluj-Napoca, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii pârâtei de obligare a reclamantului la cheltuieli de judecata constând în onorariu avocaţial în suma dovedita cu chitanţele depuse la dosar, în temeiul art. 274 C. proc. civ., cu menţinerea neschimbata a celorlalte dispoziţii, cu cheltuieli de judecată în apel.
Prin decizia civile nr. 21 din 07 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, se admite apelul declarat de SC C5 SRL Cluj-Napoca, se admite cererea de obligare a reclamantului M.V. la plata sumei de 3.200 lei cheltuieli de judecata in prima instanţa, sunt menţinute restul dispoziţiilor sentinţei şi se dispune obligarea reclamantului intimat să-i achite paratei - apelante suma de 100 lei cheltuieli de judecata in apel.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, reclamantul a declarat recurs. El a formulat două critici, pe care nu le-a încadrat în temeiurile de drept prevăzute de normele procedurale, anume:
1. faptul că instanţa nu a manifestat rol activ şi l-a obligat la un onorariu avocaţial prea mare în raport de obiectul litigiului şi
2. faţă de obiectul căii de atac ( cheltuieli de judecată de 3.200 lei) şi în raport de art. 2821 alin. C. proc. civ.) instanţa nu a fost alcătuită legal, calea de atac fiind recursul şi nu apelul.
Cât priveşte prima critică, ( ce a fost încadrată conf. art. 303 alin. (3) în motivul prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.) Înalta Curte o va respinge deoarece m odul de soluţionare a cererii pârâtei privind obligarea reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu dezbaterea cauzei in prima instanţa, a fost corect soluţionat de către instanţa de apel.
Astfel, cu privire la obligaţia principala a locatarului, aceea de plata a cuantumului chiriei se va retine ca, in lipsă de stipulaţie expresă in contract cu privire la locul plătii, urmează a se face aplicarea art. 1104 C. civ.
Pe de alta parte, locatarul a încercat sa se elibereze de obligaţia ce-i incumba, expediind suma de bani corespunzătoare la adresa locatorului din contract, însa mandatul poştal a fost returnat, pe considerentul ca destinatarul nu locuieşte la adresa de expediţie.
Intrând in posesia sumei de bani datorata cu titlu de chirie, pe parcursul litigiului, reclamantul nu a înţeles să renunţe la judecarea acţiunii, deşi neîncasarea chiriei la termen s-a datorat culpei sale potrivit celor mai sus reţinute.
În aceste condiţii, culpa procesuală îi revenea şi corect a considerat instanţa de apel că devin incidente nu dispoziţiile art. 275 C. proc. civ. cu privire la recunoaşterea pretenţiilor reclamantului de către pârât la prima zi de înfăţişare, ci dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., conform cărora partea care cade in pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecata.
Potrivit art. 274 alin. (3), judecătorii au dreptul să micşoreze onorariile avocaţilor, dacă acestea sunt nepotrivit de mari în raport cu valoarea pricinii sau munca îndeplinită.
Se observă că textul conferă judecătorului un drept, nu o obligaţie. În plus, calificarea unui onorariu avocaţial ca fiind prea mare, ţine de o apreciere subiectivă şi nu se poate considera că prin nereducerea lui, magistratul ar fi încălcat legea, justificând aplicarea art. 304 pct. 9. C. proc. civ.
Cât priveşte cea de-a doua critică, (ce a fost încadrată conf. art. 303 alin. (3) în motivul prev. de art. 304 pct. 1 C. proc. civ.) Înalta Curte o va respinge deoarece calificarea căii de atac are în vedere capătul de cerere principal - evacuare, neavând nici o relevanţă cererea accesorie referitoare la cheltuielile de judecată. Aşadar, corect instanţa de control judiciar s-a considerat învestită cu un apel şi nu cu un recurs, alcătuirea instanţei fiind cea legală, cu doi magistraţi în completul de judecată.
Pentru considerentele de fapt şi de drept reţinute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de reclamantul M.V. împotriva deciziei civile nr. 21 din 07 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul M.V. împotriva deciziei civile nr. 21 din 07 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 5 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3245/2008. Comercial. Obligatia de a face.... | ICCJ. Decizia nr. 3250/2008. Comercial. Obligatia de a face.... → |
|---|
