ICCJ. Decizia nr. 3242/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3242/2009
Dosar nr. 3789/113/2007
Şedinţa publică din 8 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, reclamanta SC M.A. SRL GALAŢI, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA – S.A.R. BUCUREŞTI, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 112.500 lei cu titlu de despăgubiri actualizată cu indicele de inflaţie până la data plăţii, precum şi plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa nr. 275 din 2 iulie 2008, Tribunalul Brăila a admis în parte acţiunea modificată şi a obligat pârâta către reclamantă la plata sumei de 112.500 lei actualizată cu indicele de inflaţie, începând cu data de 1 septembrie 2007 până la data plăţii efective, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 7.797 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, din probele administrate, respectiv raportul de expertiză tehnică, că în urma fenomenului de grindină produs în data de 28 iunie 2007 lotul de hibridare a fost distrus în procent de 100 %, chiar dacă doar 50 % din plante au fost rupte, întreg lotul era compromis şi că orice lucrări ulterioare ar fi fost de prisos în condiţiile în care nu mai existau şanse de rezolvare a unei purităţi a seminţei de peste 99,8 %.
Cu privire la majorarea obiectului cererii, conform art. 132 alin. (2) C. proc. civ., s-a reţinut că diferenţa până la suma de 120.096,95 lei este rezultatul actualizării sumei de 112.500 lei, care în condiţiile art. 3712 alin. (3) C. proc. civ., se poate face de către organul de executare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC A. SA – S.A.R. BUCUREŞTI, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia nr. 112/ A din 14 noiembrie 2008, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei, reţinând că excepţia prematurităţii acţiunii a fost corect soluţionată de prima instanţa, iar pe fondul cauzei s-a apreciat că faţă de destinaţia porumbului ce a făcut obiectul asigurării contractate între cele două părţi este neîndoielnic că, în condiţiile producerii riscului asigurat, cultura nu mai putea fi reabilitată pentru obţinerea calităţii impuse de beneficiar pentru porumbul-sămânţă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC A. SA – S.A.R. BUCUREŞTI, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, iar pe fond respingerea acţiunii reclamantei.
Critica adusă deciziei atacate, se referă în esenţă la greşita soluţionare a excepţiei prematurităţii acţiunii de către cele două instanţe care au încălcat dispoziţiile art. 7201 alin. (3) C. proc. civ., în cauză, soluţia ce se impunea era de respingere a acţiunii reclamantei ca prematur introdusă.
Pe fondul cauzei se susţine că instanţa de apel a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal, în sensul că nu s-au avut în vedere condiţiile contractuale.
Mai susţine recurenta referitor la clauza prevăzută la pct. 2.1 din condiţiile de asigurare, că A. „despăgubeşte pierderea cantitativă de producţie şi nu pierderea calitativă (puritatea seminţei), cum greşit s-a reţinut, iar în condiţiile în care reclamanta a procedat deliberat la distrugerea lotului de porumb, asigurătorul nu datorează despăgubiri, potrivit clauzei 7.3 din contract şi faţă de concluziile raportului de expertiză dispus în cauză, apreciază că expertul desemnat nu a ţinut seamă de clauzele contractuale, fiind bazat mai mult pe susţinerile reclamantei.
Trecând la analiza criticilor deciziei atacate, în raport de dispoziţiile legale invocate, Înalta Curte a reţinut:
Cu privire la dispoziţiile art. 7201 alin. (3) C. proc. civ., se constată că cele două instanţe au soluţionat în mod corect excepţia prematurităţii acţiunii, reţinând că pârâta nu a demonstrat pe parcursul judecăţii că litigiul s-ar fi putut soluţiona pe cale amiabilă.
Instanţa de apel, a constatat în mod corect din probatoriul administrat în cauză, că regulile de interpretare specifice convenţiilor, în speţă contractul de asigurare, au fost respectate prin punerea în valoare a intenţiei comune a părţilor contractante.
Astfel că, susţinerea recurentei, potrivit căreia din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză rezultă că expertul nu a avut în vedere clauzele contractului de asigurare, ci se bazează doar pe susţinerile reclamantei se apreciază că această critică este nefondată, întrucât la data stabilită pentru efectuarea expertizei, expertul asistent T.Şt. desemnat de pârâtă şi încuviinţat de instanţă, deşi a fost convocat de expertul desemnat în cauză, potrivit înscrisurilor din dosarul de fond, acesta nu a fost prezent, întocmind ulterior un raport separat care a fost depus în dosar.
De asemenea, în şedinţa publică din 25 iunie 2008, expertul G.F., semnatarul raportului de expertiză a fost prezent în instanţă şi a răspuns întrebărilor instanţei şi ale pârâtei, susţinând concluziile raportului de expertiză, în sensul că lotul de hibridare era compromis în proporţie de 100 %, iar şansele să se realizeze o puritate a seminţei de 99,8 % erau nule, precum şi faptul că porumbul de sămânţă nu putea fi folosit pentru altă destinaţie, deoarece legea nu permite acest lucru.
Aceeaşi concluzie a fost susţinută şi de Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Brăila, care a motivat respingerea lotului de hibridare ca fiind calamitat de grindină, iar prin procesul verbal de daună preliminar încheiat la data de 29 iunie 2007 şi însuşit de ambele părţi, s-au constatat daunele produse culturii asigurate, în procent de 100%.
Acest punct de vedere a fost însuşit şi de inspectorul de daune din partea pârâtei prin semnarea procesului verbal de daună preliminar.
Aşa fiind, din Decizia atacată cu recurs, rezultă că au fost analizate clauzele convenţiei prin prisma caracterului comercial al acesteia şi nu se poate reţine că Decizia recurată este rezultatul aplicării greşite a legii.
În consecinţă, întrucât critica este nefondat, potrivit art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC A. SA – S.A.R. BUCUREŞTI împotriva deciziei nr. 112/ A din 14 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3159/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3302/2009. Comercial → |
|---|
