ICCJ. Decizia nr. 9/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 9/2009
Dosar nr. 1545/120/2007
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1307 din 5 octombrie 2007, Tribunalul Dâmboviţa, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC S.A.P.C. SRL şi, în consecinţă a respins cererea formulată de reclamanta SC M. SA împotriva pârâtei SC S.A.P.C. SRL.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că a fost sesizată cu o acţiune constând în obligarea pârâtei la desfiinţarea construcţiilor metalice provizorii edificate de aceasta pe terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 14 din 3 ianuarie 2005, însă prin vânzări succesive imobilele în discuţie au devenit proprietatea SC A.I. SRL iar nu pârâta.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 3 din 9 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, care a reţinut că la data formulării acţiunii, proprietara imobilului din litigiu nu era pârâta, ci intervenienta SC A.I. SRL Găieşti.
Astfel, s-a avut în vedere că acele construcţii metalice provizorii edificate pe terenul ce a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 14/2005 au fost vândute succesiv prin trei contracte de vânzare – cumpărare, ultima dobânditoare fiind intervenienta, motiv pentru care s-a considerat că prima instanţă a procedat corect atunci când a reţinut că acţiunea este formulată împotriva unei societăţi care nu are calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta care, în esenţă, a susţinut următoarele:
- instanţa de apel nu a observat că la data de 1 septembrie 2006, contractul de închiriere nr. 14/3 ianuarie 2005 nu mai era în fiinţă întrucât încetase prin împlinirea termenului.
- greşit nu s-a avut în vedere că, până la pronunţarea sentinţei, SC A.I. SRL nu a formulat o cerere de intervenţie şi nici pârâta nu a adus la cunoştinţa instanţei despre existenţa contractului de vânzare – cumpărare.
Analizând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constată că prin încheierea de şedinţă din 24 iunie 2008 s-a dispus suspendarea judecării recursului, în raport de prevederile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar la data de 13 ianuarie 2009 cauza s-a repus pe rol la cererea recurentei reclamante.
De asemenea, se constată că, potrivit datelor cuprinse în certificatul de menţiuni eliberat de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, intimata – pârâtă a fost radiată la 6 mai 2008, ca urmare a dizolvării .
În atare situaţie, în care societatea pârâtă a fost radiată, nemaifiind în fiinţă, pierzându-şi capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu – implicit a capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale, în considerarea art. 161 C. proc. civ., Înalta Curte va anula cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează cererea de recurs formulată de reclamanta SC M. SA Târgovişte împotriva Deciziei nr. 3 din 9 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, pentru lipsa calităţii procesuale pasive a intimatei SC S.A. SA.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2003/2009. Comercial → |
|---|
