ICCJ. Decizia nr. 212/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.212/2010
Dosar nr. 11120/3/2008
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamanta SC O. SA SUCURSALA TELEORMAN, a solicitat obligarea pârâtei SC R.T.P.A.A. SRL pentru a fi obligată să plătească suma de 560.383,45 lei reprezentând prime de asigurare încasate în numele reclamantei şi care nu au fost predate acesteia din urmă.
Prin sentinţa comercială nr. 12501 din 19 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei şi a respins acţiunea formulată de reclamantă.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a pus în discuţie, din oficiu, excepţia privind lipsa capacităţii de folosinţă a reclamantei şi a constatat că reclamanta nu are capacitate de folosinţă, adică nu are folosinţa drepturilor civile, iar în conformitate cu prevederile art. 43 din Legea societăţilor comerciale, sucursalele sunt desmembrăminte fără personalitate juridică, care nu au drepturi civile.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta O.V.I.G. SA, sucursala TELEORMAN, iar Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 199 din 14 aprilie 2009, a admis apelul declarat de reclamantă, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În considerarea soluţiei pronunţată, Curtea reţinut că potrivit art. 44 din Legea nr. 31/1990, societăţile străine pot înfiinţa în România, filiale, sucursale, agenţii şi reprezentanţe sau alte sedii secundare, cu respectarea legii române, iar la rândul său SC O.V.I.G. SA a împuternicit sucursala Teleorman să promoveze şi să semneze cererea de chemare în judecată, căile de atac, precum şi orice alte cereri şi acte procedurale, în numele şi pe seama societăţii.Împotriva deciziei sus evocată a Curţii de Apel Bucureşti a declarat recurs pârâta SC R.P.A.A. SRL BUCUREŞTI, fără a indica motivele de fapt şi de drept ale promovării acestei căi de atac.
Recursul este nul.
Dispoziţiile art. 3021 C. proc. civ., stabilesc regulile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs, printre care şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Termenul de motivare a recursului este un termen legal imperativ, astfel încât sancţiunea nerespectării lui, conform art. 103 C. proc. civ., este decăderea.
Faţă de dispoziţiile legale invocate, se constată că recurenta a declarat recurs împotriva deciziei curţii de apel, în cadrul termenului legal, fără a indica motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
Astfel fiind, se constată că recursul declarat de recurenta pârâtă SC R.T.P.A.A. SRL BUCURELTI nu a fost motivat în cadrul termenului legal şi în consecinţă, urmează a fi aplicată sancţiunea prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se nulitatea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de pârâta R.T.P.A.A. SRL BUCUREŞTI împotriva deciziei comerciale nr. 199 din 14 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 152/2016. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 220/2010. Comercial → |
|---|
