ICCJ. Decizia nr. 668/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 668/2011
Dosar nr.7078/95/2009
Şedinţa publică din 15 februarie 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 24 din 02 februarie 2010, Tribunalul Gorj, secţia comercială, a respins acţiunea principală formulată de reclamanta pârătă B.C., a admis excepţia lipsei calităţi procesuale active a pârâtei reclamante SC L. SA Tg-Jiu, a respins excepţia inadmisibilitatii cererii reconvenţionale formulată de pârâta reclamantă T.Z., excepţie invocată de către reclamanta pârâtă B.C. şi a admis în parte cererea reconvenţională formulată de către pârâta reclamantă T.Z..
S-a constatat rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni din 15 ianuarie 2009, ca efect al îndeplinirii condiţiei rezolutorii negative privind divizarea societăţii până la 30 iunie 2009, a fost obligată reclamanta pârâtă B.C. să restituie pârâtei reclamante T.Z. cele 100 acţiuni ce fac obiectul contractului de vânzare cumpărare din 15 ianuarie 2009 şi a obligat reclamanta pârâtă B.C. la plata cheltuielilor de judecată în suma de 2380 RON reprezentând onorariu avocat şi 27 RON taxa de timbru.
Prin acţiunea înregistrată la 11 septembrie 2009, reclamanta B.C. în contradictoriu cu T.Z. şi SC L. SA Tg-Jiu a solicitat obligarea pârâtei T.Z. să respecte contractul de vânzare-cumpărare încheiat între T.Z. în calitate de vânzător şi B.C. în calitate de cumpărător prin care s-a convenit vânzarea-cumpărarea unui număr de 100 acţiuni cu o valoare nominală de 25.000 RON fiecare, numerotate de la XXX la ZZZ; să fie obligaţi pârâţii să înscrie în Registrul Acţionarilor al SC L. SA Tg-Jiu transmiterea dreptului de proprietate, asupra acţiunilor ce au făcut obiectul contractului, către reclamantă; să fie obligată pârâta T.Z. să semneze menţiunea privind transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor menţionate, iar în caz de neexecutare să fie obligată la plata unor daune interese de 50 RON/zi întârziere.
Prin cererea reconvenţionala pârâţii au solicilat să se constate rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare menţionat ca efect al pactului comisoriu de gradul IV, la data de 30 iunie 2008, sau ca efect al neîndeplinirii condiţiei rezolutorii negative privind divizarea societăţii până la data de 30 iunie 2009 ; să fie obligată reclamanta să restituie acţiunile ce formează obiectul contractului.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel principal reclamanta B.C. şi apel incident pârâţii T.Z. şi SC L. SA, criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeincie.
Prin decizia nr. 79 din 27 aprilie 2010, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 6 iulie 2010 şi completată prin decizia nr. 148 din 29 iunie 2010, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială s-a respins apelul principal formulat de reclamanta B.C. şi apelul incident formulat de pârâţii T.Z. şi SC L. SA, fiind obligată apelanta la 2.380 RON cheltuieli de judecată către SC L. SA.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta B.C., întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
La termenul de dezbateri în fond, recurenta-reclamantă B.C. a invocat excepţia de ordine publică a necompetenţei materiale a instanţelor de judecată, în temeiul art. 304 pct. 3 C. proc. civ., aspect ce atrage competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă, Judecătoriei Târgu Jiu.
Cum necompetenţa este o excepţie de ordine publică, potrivit art. 159 C. proc. civ., cu aplicarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aceasta urmează a fi analizată cu prioritate.
Se reţine că prin cererea introductivă, reclamanta a promovat o acţiune în materie comercială, care este evaluabilă în bani al cărui obiect în cuantum de 250 RON este evident inferior sumei de 100.000 RON, caz în care competenţa revenea Judecătoriei Târgu Jiu şi nu Tribunalului Gorj.
Conform contractului încheiat între părţi, valoarea celor 100 de acţiuni, ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2009 este de 250 RON, aceasta fiind valoarea capătului de cerere principal, iar dovada caracterului evaluabil în bani al acestei acţiuni o reprezintă timbrarea acţiunii la această valoare, sens în care se constată caracterul evaluabil în bani al acţiunii.
În acest sens se constată că, valoarea litigiului dedus judecăţii nu depăşeşte valoarea de 100.000 RON, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. pentru ca cererea introductivă să fie îndreptată spre soluţionare, în primă instanţă tribunalului, astfel cum greşit a fost investit Tribunalul Gorj.
Or, în speţă, litigiul examinat a fost greşit soluţionat în primă instanţă de către Tribunalul Gorj, în raport de valoarea litigiului dedus judecăţii, competenţa de soluţionare aparţinând judecătoriei, ca instanţă de fond, aspect determinat în funcţie de criteriul valoric.
Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta B.C., va casa decizia atacată şi sentinţa şi va trimite cauza pentru judecare în primă instanţă la Judecătoria Târgu Jiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta B.C. şi în consecinţă:
Casează deciziile nr. 79 din 27 aprilie 2010 şi nr. 148 din 29 iunie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, şi sentinţa nr. 24 din 2 februarie 2010 a Tribunalului Gorj şi trimite cauza pentru judecare în primă instanţă la Judecătoria Târgu Jiu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2011.
ICCJ. Decizia nr. 658/2011. Comercial → |
---|