Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 1467/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 1467/
Ședința publică din 12.11.2009
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 1108/14.11.2008, declarată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții ORC de pe lângă Tribunalul Timiș și T, având ca obiect acțiune în constatare - perimare.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1108/14.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții ORC de pe lângă Tribunalul Timiș și
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamanta, în contradictoriu cu pârâții OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI T și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Tas olicitat să se constate că la data lichidării societății nu mai deținea calitatea de administrator și pe cale de consecință, nu mai datorează nimic nici unui creditor inclusiv
În motivarea cererii reclamanta arată că a fost administrator al SC SRL împreună cu, societatea fiind în prezent lichidată și radiată. Prin nr. 39/S/12.04.2005 pronunțată în dosar nr.1/S/2003 a Secției Comerciale reclamanta arată că a fost obligată în solidar cu administratorul societății litigante la plata sumei de 54.371 lei cu titlu amenzi și despăgubiri către pârâta AF. Recursul împotriva acestei sentințe a fost respins ca tardiv formulat.
Reclamanta precizează că a fost numit administrator al SC SRL prin act adițional operat la ORC T și că prin aceeași procedură trebuia să fie revocată din această calitate. Reclamanta susține că asociatul acestei societăți, tatăl său, a depus cerere de radiere a societății însă din culpa pârâtului ORC T nu a fost făcută și mențiunea revocării din funcția de administrator și că din acest motiv, atunci când a fost lichidată societatea, a fost considerată administrator al societății deși nu a făcut acte de administrare și în această calitate a fost obligată în solidar cu asociatul societății la plata sumei de 54.371 lei.
La dosarul cauzei s-au depus: nr.39/S/12.04.2005 a Tribunalului Timiș, copia somației nr.-/1986, copie contestație la executare, adresa ORC nr. 14091/3.09.2008, informații ORC nr./2.09.2008, act adițional la actele constitutive ale societății, cerere de mențiuni.
Prin întâmpinarea depusă la dosar ORC T invocă excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât potrivit disp.nr.26/1990 rolul ORC este acela de a ține Registrele comerțului și de a efectua înregistrările dispuse de judecătorul delegat, hotărâri judecătorești irevocabile, dacă legea nu dispune altfel.
Disp.art.6, 7, 25 și art.26 al.2 din nr.26/1990 conferă ORC calitatea de organ de executare a hotărârilor judecătorești în care se dispune efectuarea înregistrărilor în Registrul Comerțului și prin urmare acestea nu pot avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune de executare a debitelor unei societăți comerciale.
Pe fondul cauzei, intimata arată că SC SRL nu este radiată ca urmare a pronunțării nr.39/S/12.04.2005, nu s-a dispus radierea societății ci doar închiderea procedurii prev. de nr.64/1995 și angajarea răspunderii administratorilor debitoarei. Ca urmare a deschiderii procedurii simplificate de insolvență prin încheierea nr.773/10.04.2008 pronunțată de Tribunalul Timișs -a ridicat dreptul de administrare al debitorului și s-a numit lichidator judiciar.
Intimata precizează că potrivit evidențelor sale societatea avea 2 administratori, unul dintre aceștia fiind reclamanta și că nu s-a înregistrat nici o cerere având ca obiect înscrierea mențiunii privind revocarea administratorului.
în calitate de pârâtă a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă iar în subsidiar ca neîntemeiată.
Pârâta apreciază acțiunea ca fiind inadmisibilă având în vedere particularitățile și limitele impuse acțiunii în constatare de către legiuitor așa cum sunt conturate în art.111 pr.civ. potrivit căruia:"partea care are interes poate să facă o cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea cere realizarea dreptului".
Pârâta consideră că reclamanta avea posibilitatea reglementării statutului său în societatea debitoare atât în perioada de funcționare a acesteia cât și în perioada de lichidare, în plus avea la îndemână calea recursului împotriva nr.39/S/12.04.2005 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.1/S/2003.
Din probele administrate în cauză instanța de fond a reținut următoarele:
SC - SRL aflată în prezent în procedura simplificată a insolvenței și înregistrată la ORC T sub nr.J- a avut de la înmatricularea sa 2 administratori, respectiv și care au rămas cu aceeași calitate până la deschiderea procedurii simplificate de insolvență.
Deși reclamanta susține că nu mai avea calitatea de administrator la data când s-a dispus lichidarea judiciară a societății și că acest aspect nu a fost sesizat de către lichidatorul judiciar motiv pentru care i s-au adus grave prejudicii, nu poate aduce dovezi în acest sens dimpotrivă, ORC T învederează faptul că așa cum rezultă din baza de date a acesteia nu a fost depusă nici o cerere de revocare a reclamantei din calitatea sa de administrator al societății debitoare, astfel că în mod corect s-a dispus angajarea răspunderii materiale a reclamantei ca administrator al debitoarei.
Reclamanta s-a retras într-adevăr din societate, respectiv din calitatea de asociat al societății, așa cum rezultă din cererea de înscriere de mențiuni și actul adițional la actele constitutive ale societății, fără să solicite însă și revocarea sa din funcția de administrator al acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acestuia și desființarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivare, reclamanta recurentă arată că a fost administrator al firmei SC SRL, societate care în prezent este lichidată și radiată din evidențele ORC, motivul pentru care a fost obligată la plată prin sentința civilă nr. 39/S/12.04.2005 fiind acela că nu s-a stabilit în mod corect dacă avea sau nu calitatea de administrator al firmei la momentul lichidării judiciare.
În realitate, reclamanta arată că nu a desfășurat activitatea specifică unui administrator, deci nu a avut calitatea de administrator de fapt nici o clipă, chiar dacă la înregistrarea inițială a societății a avut în acte calitatea de administrator atât ea cât și și, astfel încât cele reținute de instanța de fond nu sunt reale pentru că societatea nu a avut de la înmatriculare doar 2 administratori.
Mai arată reclamanta că la data de 08.06.1993 s-a hotărât de către Adunarea Generală retragerea sa din societate, motivată la acea vreme de faptul că se afla în continuarea studiilor,tatăl său făcând de altfel demersurile pentru radierea mențiunii că reclamanta recurentă nu are calitate de administrator și asociat, fapt dovedit de cererea sa din 16.07.1993, cerere înregistrată la ORC și care poartă urma de oficialitate și semnătura judecătorului delegat. Ciudat este faptul că, prin răspunsul dat la cererea instanței de fond, ORC T nu a făcut vorbire nici măcar despre renunțarea reclamantei la calitatea de asociat, fapt care a obligat instanța să revină asupra cererii adresate ORC prin încheierea din 03.10.2008.
Pe de altă parte, arată recurenta, necunoscând activitatea firmei, a fost convinsă că s-au parcurs toate etapele legale pentru a ieși din firmă, respectiv din toate calitățile pe care le-a deținut, atât cea de administrator cât și cea de asociat. Recurenta arată că tatăl său a fost de acord să achite el întreaga datorie către T, dând declarații în susținerea celor arătate mai sus, arătând inclusiv faptul că societatea a fost angajată doar în baza actelor întocmite de el.
Prin urmare, excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de ORC T este invocată fără a fi fondată, întrucât ORC Tis -a solicitat să efectueze înregistrările arătate mai sus.
Din cuprinsul actelor dosarului rezultă că prezenta cauză a fost suspendată, în baza art. 242 al. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, prin încheierea de ședință de la termenul din 12.02.2009, și de la această dată și până la data de 12.11.2009 a stat în nelucrare din vina părților, neefectuându-se nici un act de procedură în vederea judecării.
Potrivit dispozițiilor art. 248 Cod. procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni în materie comercială.
Conform art.252 Cod. procedură civilă, perimarea se constată la cerere sau din oficiu.
Curtea, văzând că, din raportarea textelor de lege mai sus citate la cele stabilite în legătură cu rămânerea cauzei în nelucrare, reiese că sunt întrunite condițiile legale pentru a se constata perimarea și că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul reclamantei declarat împotriva sentinței civile nr. 1108/14.11.2008, declarată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr.
GREFIER
RED./MB/03.12.2009
TEHNORED. /03.12.2009
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL TIMIȘ
PREȘEDINTE: A
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Dorin Ilie Țiroga
