Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.40

Ședința publică din data de 13 martie 2009

PREȘEDINTE: Nițu Teodor Preda Popescu Florentina

- - - -

Grefier - - --

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de reclamanta, domiciliată în B, sector 1,-,.36,.1 și de pârâta SC SA B, prin sucursala B, cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței nr.1288 pronunțată în data de 4 noiembrie 2008 de Tribunalul Buzău.

Apelurile sunt scutite de la plata taxei de timbru.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta-reclamantă reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.20200/2009 pe care o depune la dosar și apelanta-pârâtă SC SA reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, avocat G în baza împuternicirii avocațiale nr.295.019-569/2009.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelurile sunt motivate, aflat la primul termen de judecată, apelul formulat de către reclamanta nu este timbrat, apelul formulat de către pârâta SC SA este scutit de la plata taxei de timbru și prin Serviciul Registratură al Instanței s-a depus întâmpinare din partea apelantei-pârâte.

Apelanta-reclamantă reprezentată de avocat, precizează instanței că este scutit de la plata taxei de timbru întrucât prin motivele de apel au solicitat diminuarea cheltuielilor de judecată acordate pârâtei.

Solicită a se lua act de susținerea sa și acordarea cuvântului în susținerea apelului formulat de către reclamantă și în combaterea apelului declarat de către pârâtă.

Apelanta-pârâtă SC SA reprezentată de avocat, avocat și avocat G, solicită a acordarea cuvântului în dezbateri.

Curtea verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apelanta-reclamantă reprezentată de avocat, având cuvântul învederează că suma la care au fost obligați a plăti cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv 24.000 RON, este exorbitantă, întrucât cauza a fost soluționată doar pe excepție de către instanța de fond.

Solicită diminuarea cu 8000 Ron, întrucât avocat G nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, urmând a fi obligați la plata sumei de 16000 RON.

Se mai arată că reclamanta a fost acuzată că ar fi încercat șicanarea pârâtei, dar în această situație nu ar fi achitat taxa de timbru în cuantum de 5400 RON și în acest mod se poate dovedi buna credință. În realitate, de rea credință se dovedește a fi pârâta, care a angajat trei avocați pentru susținerea unui apel ce vizează cheltuielile de judecată.

Se solicită admiterea apelului, diminuarea cheltuielilor de judecată la suma de 16000 lei. Fără cheltuieli de judecată.

Apelanta-pârâtă SC SA reprezentată de avocat, având cuvântul arată că au dovedit culpa reclamantei, întrucât nu este vina lor că s-a motivat greșit apelul acesteia și față de precizarea că se dorește doar micșorarea cheltuielilor de judecată.

Motivează că la momentul angajării lor în calitate de apărători ai pârâtei și la achitarea onorariului s-a avut în vedere valoarea drepturilor ce ar fi fost în litigiu în cuantum de 10.706.439 lei, raportându-se astfel la suma litigioasă.

Susține astfel că instanța de fond nu avea voie să cenzureze onorariile solicitate, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra unei spețe asemănătoare statuând că "contractul dintre avocat și clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului", în cauză reclamanta putându-se adresa cu plângere doar Baroului.

Se solicită admiterea apelului formulat de către pârâtă și respingerea apelului declarat de către reclamantă, întrucât cheltuielile au fost dovedite și nu aveau posibilitatea să cunoască evoluția procesului.

Cu cheltuieli de judecată, respectiv 2100 lei transport și 7100 lei onorariu de avocat, conform dispozițiilor art.274 alin2. Cod procedură civilă.

Apelanta-reclamantă reprezentată de avocat, având cuvântul în replică solicită a se lua act că instanța de fond în mod corect a aplicat dispozițiile art.274 alin.3 Cod procedură civilă.

Apelanta-pârâtă SC SA reprezentată de avocat G, având cuvântul depune la dosar note scrise și solicită a se constata că în mod greșit instanța de fond a diminuat cheltuielile de judecată.

Față de susținerile reclamantei, că avocat G nu a fost prezentă și nu a făcut dovada onorariului, solicită a se verifica și constata că o parte din actele formulate și depuse la dosar sunt semnate de către aceasta.

Cu cheltuieli de judecată.

Apelanta-pârâtă SC SA reprezentată de avocat, solicită admiterea apelului formulat de către pârâtă și respingerea apelului declarat de

către apelantă, pe aceleași concluzii menționate de către colegii săi, reprezentanții pârâtei.

CURTEA

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr.3219/2008, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA pronunțarea unei sentințe prin care să se constate că aceasta deține o parte din acțiunile societății pârâte, motivând că între părți s-a încheiat o înțelegere potrivit căreia pârâta urma să perfecteze actele pentru transferarea unei cote părți a activelor societății. În drept, acțiunea a fost fundamentată pe disp.art.111 Cod procedură civilă.

În data de 12.09.2008 reclamanta a depus cerere precizatoare în conținutul căreia a detaliat imobilele asupra cărora dorește să se constate cota parte ce o deține respectiv: imobilele situate în municipiul B,-, imobilul situat în localitatea Adjud, județul V și imobilele situate în municipiul R, județul

Pârâta în conformitate cu disp. art.115 Cod procedură civilă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei SC SA B, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Cu privire la prima excepție s-a învederat că pârâta SC SA - B este sucursala societății comerciale SC SA B și potrivit disp.art.43 alin.1 din Legea nr.31/1990 republicată "sucursalele sunt desmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților comerciale și se înregistrează înainte de începerea activității lor, în registrul comerțului din județul în care ar funcționa" și ca atare lipsa personalității juridice expres prevăzută de lege atrage și lipsa capacității de a sta în justiție în calitate de reclamant și pârât.

A doua excepție invocată de pârâtă a fost motivată pe împrejurarea că acțiunea este fundamentată pe disp.art.111 Cod procedură civilă, deși reclamanta are calea acțiunii în realizarea dreptului, pe rolul Tribunalului București aflându-se în curs de soluționare acțiunea în realizarea dreptului ce face obiectul dosarului nr.-/2005.

Reclamanta a invocat la data de 4.11.2008 excepția necompetenței teritoriale întemeiată pe disp. art. 7 al.1 Cod procedură civilă.

Prin sentința nr.1288 pronunțată în data de 4 noiembrie 2008, Tribunalul Buzăua respins excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Buzău invocată de reclamantă și a admis excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei SC SA-sucursala B, precum și excepția inadmisibilității acțiunii, pe care a respins-o pentru acest motiv, obligând reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă, astfel: 8.000 lei onorariu avocat, 8.000 lei onorariu avocat G și 8.000 lei onorariu avocat

Pentru a pronunța această sentință, potrivit disp. art.137 al.1 Cod procedură civilă instanța de fond s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Tribunalul a constatat că excepția necompetenței teritoriale invocată de reclamantă este nefondată, fiind vorba de o excepție cu caracter relativ, care putea fi invocată doar la prima zi de înfățișare, de către pârâtă.

Instanța de fond a constatat întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei SC SA B, care fiind sucursală a SC SA B, nu are personalitate juridică, potrivit disp. art.43 al.1 din Legea nr.31/1990, aceasta făcând parte din structura organică a societății fondatoare, ultima fiind singura care are calitatea de subiect de drept.

S-a stabilit că este întemeiată și excepția inadmisibilității acțiunii, fundamentată pe disp. art.111 Cod procedură civilă, deoarece potrivit acestor dispoziții, acțiunea în constatare are caracter subsidiar, neputând fi promovată decât dacă nu exsită posibilitatea formulării unei acțiuni în realizarea dreptului, ori reclamanta a introdus o asemenea acțiune la Tribunalul București, dosarul nr. 48931/2005 aflându-se în curs de judecată, astfel încât acțiunea în constatare formulată este inadmisibilă.

Privitor la plata cheltuielilor de judecată, instanța a făcut aplicarea disp. art.274 al.3 Cod procedură civilă potrivit cărora, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și față de prestațiile apărătorilor pârâtei, raportat la complexitatea cauzei, ținând cont și de termenele de judecată, reclamanta a fost obligată la: 8000 lei onorariu avocat, 8000 lei onorariu avocat G și 8000 lei onorariu avocat

Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta -, cât și pârâta SC SA.

Prin apelul formulat reclamanta -, a arătat că instanța de fond în mod nelegal și netemeinic a respins excepția necompetenței teritoriale și că s-au ignorat dispozițiile legale prevăzute de art.274 alin.3, apreciind că cheltuielile de judecată pe care a fost obligată să le plătească apărătorilor pârâtei sunt exagerate, solicitând diminuarea acestora, în baza textului de lege menționat anterior.

La termenul de judecată din data de 13 martie 2009, reclamanta, prin reprezentant, a precizat că nu mai susține critica privind necompetența teritorială a primei instanțe, ci numai pe cea care vizează cuantumul cheltuielilor de judecată datorate pârâtei, astfel că nu datorează taxă judiciară de timbru.

Pârâta SC SA a criticat la rândul său sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, tot în privința cuantumului cheltuielilor de judecată, apreciind că în mod nejustificat aceastea au fost diminuate de prima instanță, aplicându-se greșit dispozițiile greșit dispozițiile art. 274 alin.3 Cod pr.civilă, instanța apreciind asupra acestora în funcție de numărul termenelor acordate pentru judecarea litigiului, inventând un criteriu nou, în raport cu textul de lege invocat care face referire numai la criteriul muncii apărătorului. S-a susținut că cheltuielile sunt prorporționale cu munca apărătorilor, care au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat 2 excepții și apărări de fond, note de concluzii, cheltuielile de judecată fiind stabilite prin conractul de asistență juridică

încheiat înre avocați și pârâtă, care a plătit aceste sume, pe care reclamanta urmează să le suporte, conform art. 274 Cod pr.civilă.

S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței nr.1288/2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în sensul obligării reclamantei care a căzut în pretenții la prima instanță la plata integrală a cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea pricinii pe fond, în cuantum de 45.220 lei, precum și la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea cererii de apel.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de apel, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Potrivit prevederilor art. 723 (1) Cod pr.civilă, drepturile procesuale trebuie exercitate de părțile unui litigiu cu bună credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, partea care folosește abuziv aceste drepturi procesuale urmând a răspunde pentru pagubele pricinuite.

În speță, ambele părți au fost nemulțumite de modul de interpretare și aplicare de către instanța de fond a prevederilor art. 274 (3) Cod pr.civilă, conform căruia judecătorii au dreptul de a mări sau micșora onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mari sau de mici, față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.

Prin sentința atacată, acțiunea promovată de reclamanta a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității promovării acțiunii, invocată de către pârâtă, prin hotărâre admițându-se și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a SC SA- sucursala B, reclamanta fiind obligată să plătească pârâtei 24.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând parte din suma solicitată de către pârâtă de 45.220 lei.

Curtea apreciază că Tribunalul Buzăua interpretat și aplicat corect textul de lege menționat anterior, deoarece deși reclamantei i-a fost respinsă acțiunea, cheltuielile solicitate de către pârâtă sunt disproporționat de mari în raport cu prestațiile avocaților acesteia, apreciate prin prisma complexității cauzei și a apărărilor formulate în scris sau oral în proces, modalitatea în care a procedat pârâta prin angajarea a 3 apărători pentru același dosar reprezentând o exercitare abuzivă a drepturilor procesuale.

Susținerea apelantei-pârâte privind imposibilitatea instanței de a aprecia asupra onorariului stabilit de ea cu apărătorul ales, prin contractul de asistență juridică urmează a fi înlăturată, dispozițiile art. 274 Cod pr.civilă reprezentând dreptul comun în materie, aplicarea acestui text neputând fi înlăturată prin legea specială reprezentată de prevederile art. 132 și 133 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat și ale art. 30 din Legea nr. 51/1995, de exercitare a avocaturii, judecătorul cauzei fiind îndreptățit să aprecieze asupra proporționalității onorariului de avocat, în acest pronunțându-se și prin decizia nr. 1615/13.05.2008.

Nu poate fi primită însă, nici critica reclamantei privind cuantumul prea mare al cheltuielilor pe care a fost obligată să le plătească pârâtei, deoarece prin promovarea unei acțiuni inadmisibile și-a asumat riscul suportării cheltuielilor de judecată pe care pârâta le putea face în proces.

Nu se justifică nici critica privind onorariul acordat de prima instanță pentru avocat G, deoarece susținerile apelantei reclamante privind neprezentarea acesteia în proces, la Tribunalul Buzău, sunt contrazise de încheierea de ședință din 16 octombrie 2008, fila 41 dosar fond și de înscrisurile depuse de către pârâtă în apărare, parte din acestea fiind semnate de doamna avocat, inclusiv nota de concluzii finale de la filele 67-69 dosar fond.

Pentru aceste motive, ambele apeluri urmează a fi respinse ca nefondate în baza art. 296 Cod pr.civilă, sentința atacată fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile formulate de reclamanta, domiciliată în B, sector 1,-,.36,.1 și de pârâta SC SA B, prin sucursala B, cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței nr.1288 pronunțată în data de 4 noiembrie 2008 de Tribunalul Buzău.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 13 martie 2009.

Președinte, Judecător,

- - - - -

Grefier,

- -

Red. / tehnored

4 ex./ 17 martie 2009

Dosar fond -

Jud. fond

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Președinte:Nițu Teodor Preda Popescu Florentina
Judecători:Nițu Teodor Preda Popescu Florentina

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Ploiesti