Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 49/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR. 49/Ap DOSAR NR-
Ședința publică din 21 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - - - judecător
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de pârâta " " B împotriva sentinței civile nr.79/C din 20 ianuarie 2009, pronunțate de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 mai 2009, potrivit încheierii de ședință din acea zi.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 21 mai 2009.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la data de 17.07.2008 la Tribunalul Brașov, reclamanta " GRUP" în contradictoriu cu pârâta " ", a solicitat:
- să se constate că, prin actul adițional nr. 4 din data de 01.11.2007 la contractul de concesiune nr. 17/ 27.05.1997, începând cu data de 01.11.2007 a încetat dreptul reclamantei de concesiune asupra terenului situat în mun. B, în zona străzii, și a Pieței Astra, înscris în CF. 17.161 B, nr. top. 7498/1/a/2/1/1/6/5, 7498/1/a/3/1/1/6/5, 7498/1/b/1/1/6/5, în suprafață totală de 3287 mp, teren pe care urma a fi edificată construcția - D din cadrul Complexului Comercial 3000, construcție incluzând și spațiul comercial nr. 53 ce formează obiectul contractului de antrepriză - accesoriu contractului de concesiune, încheiat cu pârâta, contract autentificat sub nr. 8614/25.11.2997 - BNP;
- să se constate că urmare a încetării dreptului de concesiune asupra terenului începând cu data de 01.11.2007, obligația reclamantei de a construi asumată prin contractul de antrepriză autentificat sub nr. 8614/25.11.1997 - BNP - accesoriu contractului de concesiune nr. 17 din 27.05.1997 - a devenit imposibil de executat începând cu aceeași dată;
- să se dispună desființarea, începând cu data de 01.11.2007, a contractului de antrepriză autentificat sub nr. 8614/25.11.1997 - BNP, încheiat ca accesoriu la contractul de concesiune, urmare a imposibilității fortuite de executare a obligației reclamantei;
- în subsidiar, să se constate caducitatea contractului de antrepriză autentificat sub nr. 8614/25.11.1997 - BNP, ca urmare a imposibilității fortuite de realizare a obiectului acestuia, dată de încetarea dreptului de concesiune asupra terenului începând cu data de 01.11.2007, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că prin contractul de concesiune nr. 17 din 27.05.1997 reclamanta a dobândit dreptul de concesiune asupra terenului situat în mun. B, în zonă străzilor, și a Pieței Astra, înscris în CF 17.161 B, nr. top. 7498/1/a/2/1/1/1, 7498/1/a/3/1/1/6, 7498/1/b/1/1/6, 7498/1/a/2/1/1/7, 7498/1/a/3/1/1/7, cu obligația reclamantei stabilită prin HCL nr. 1/1997 și HCL nr. 9/1997 () de a construi un spațiu comercial format din mai multe tronsoane ( A,B,C,D,E, F).
Ca accesorii la contractul de concesiune, s-a încheiat cu mai multe societăți comerciale printre care și pârâta, contracte de antrepriză având ca obiect construirea de către reclamantă în folosul beneficiarilor a unor spații comerciale de diferite suprafețe, cu transferul dreptului de proprietate asupra acestora la darea în folosință.
Prin contractul de antrepriză autentificat sub nr. 8614/25.11.1997 - BNP, pârâta a contractat construirea de către reclamantă a spațiului comercial nr. 53 din D;
După dezmembrarea pe tronsoane și spații comerciale și începerea lucrărilor la D, urmare a săpăturilor făcute pentru realizarea fundației la D, a intervenit o situație tehnică neprevăzută, datorită căreia Consiliul Local al municipiului Baa preciat că se impune restrângerea suprafeței concesionate cu 3287 mp, corespunzătoare nr. top 7498/1/a/2/1/1/6/5, 7498/1/a/3/1/1/6/5, 7498/1/b/1/1/6/5, pe care ar fi trebuit să se construiască D, în care se găsește spațiul comercial contractat cu pârâta, situație în care construcția tronsonului Dad evenit imposibil de realizat.
Drept urmare, prin actul adițional nr. 4 din data de 01.11.2007 la contractul de concesiune nr. 17 din 27.05.1997, începând cu data de 01.11.2007, Consiliul Local al Municipiului Bar estrâns reclamantei dreptul de concesiune, dată de la care a încetat dreptul acesteia de concesiune asupra terenului pe care urma a se construi întregul D, în care s-ar fi găsit și spațiul comercial contractat de reclamantă cu pârâta.
Fiind încheiat ca accesoriu la contractul de concesiune și exclusiv în considerarea acestui drept, potrivit principiilor accesorium sequitur principalem și resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, desființarea contractului de concesiune asupra terenului nu poate avea alt efect decât desființarea contractului de antrepriză începând cu data încetării dreptului de concesiune.
S-a notificat beneficiarii contractelor de antrepriză despre situația apărută, care au fost de acord cu rezoluțiunea convențională a contractelor de antrepriză și cu restituirea prețului plătit sau achiziționarea unui alt spațiu comercial în același complex comercial, într-un alt tronson.
Pârâta nu a fost de acord cu nici una din cele două variante.
Având în vedere că obiectul contractului nu se mai poate realiza efectiv datorită intervenirii unei cauze ulterioare încheierii contractului și independent de voința reclamantei ( încetarea dreptului de concesiune asupra terenului), singurele efecte posibile în ceea ce privește contractele de antrepriză încheiate cu pârâta sunt, fie desființarea acestora de la data încetării dreptului de concesiune asupra terenului, fie constatarea intervenirii caducității acestora începând cu aceeași dată.
Potrivit dispozițiilor art. 1156, alin. 3, teza II-a cod civil "Obligația se stinge totdeauna când printr-un eveniment oarecare, ce nu se poate imputa debitorului, se face imposibilă îndeplinirea acestei obligații".
Pârâta " " Laf ormulat întâmpinare la dosar prin care a solicitat să se respingă acțiunea ca nefondată.
Cererea de a se constata că reclamanta a pierdut dreptul de concesiune asupra terenului începând cu 1.11.2007 este lipsită de interes, de vreme ce actul adițional 4/1.11.207 la contractul de concesiune nu poate fi ignorat și mai mult pârâta îi recunoaște efectele.
La fel, cererea de a se constata că obligațiile reclamantei de a construi au devenit de neexecutat începând cu 1.11.2007 este lipsită de interes, nimeni necontestând afirmația reclamantei.
Potrivit art. 1082 Cod civil, reclamantei, în calitate de debitor al obligației neexecutate, i se poate angaja răspunderea civilă, la cererea creditorului. Așa, în ipoteza unei neexecutări afirmate, pentru a se exonera de răspundere contractuală, reclamanta trebuie să dovedească fapta unui terț.
Cât privește faptul străin, exonerator de răspundere, acesta nu este independent de voința reclamantei, ci născut de voința reclamantei. Potrivit copiei actului adițional nr. 4/01.11.2007, se pare că inițiativa retragerii concesiunii a avut-o reclamanta.
Contractul de antrepriză nu se poate desființa decât prin consimțământ concordant iar nu prin hotărâre judecătorească. Instanța poate eventual să constate strânsa obligație contractuală în privința reclamantei, chestiune care lasă loc unor daune interese. Dacă contractul este desființat, pârâta care și-a executat obligațiile din contract nu va putea obține despăgubiri decât pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză, în condițiile restrictive ale acesteia.
Contractele de antrepriză nu pot fi socotite caduce doar pentru că o obligație nu mai poate fi executată, de vreme ce obligația corelativă a fost deja executată (aceea de plată a prețului antreprizei).
Obiectul obligației din contractul de antrepriză nu a pierit, deci nu se poate vorbi de imposibilitatea executării;
Debitoarea - reclamantă a fost deja pusă la întârziere, înainte de pierderea concesiunii.
Întrucât imposibilitatea fortuită de executare privește o obligație ce rezultă dintr-un contract sinalagmatic, se pune problema riscului contractului, care este suportat, în principiu, de debitorul obligației imposibil de executat.
La prezenta cauză s-a conexat și cauza din dosar nr- al Tribunalului Brașov având ca obiect cerere de chemare în judecată formulată de reclamanta - " " în contradictoriu cu pârâta " GRUP" prin care s-a solicitat:
- rezilierea contractului de antrepriză încheiat între părții la data de 25.11.1997 și autentificat de notarul public cu încheierea nr. 1614/1997 precum și a actului adițional încheiat la 10.11.2000;
- obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 50.000 euro (180.000 lei) la cursul de referință stabilit de BNR în ziua plății efective;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că între reclamantă în calitate de client și pârâta în calitate de antreprenor s-a încheiat un contract de antrepriză, autentificat sub nr. 1614/25.11.1997 de notarul public.
Potrivit acestei convenții, pârâta s-a obligat să construiască pentru reclamantă un spațiu comercial, identificat pe schița anexă la contract la nr. 53 tronson D, în suprafață de 16 mp plus un procent echivalent a 8 mp din suprafața căilor de acces.
Termenul contractului era de cel târziu 1 an de zile de la data plății ultimei rate de preț; preț total, plătit în integralitate de reclamantă potrivit clauzelor contractuale, a fost de 8.000 USD + TVA.
Ultima de preț a fost plătită la 30.03.2001, urmând ca, față de acest termen, spațiul comercial să fie predat cel târziu la 30.03.2002.
Însă, la 10.11.2000 părțile au încheiat un act adițional prin care termenul de execuție și predare a spațiului a fost prelungit la 31.08.2005.
La 19.08.2005 pârâta comunică o notificare reclamantei prin care arăta că a obținut autorizația de construire nr. 393.06.2005 și că noul termen pe care-l propune pentru finalizarea contractului este 31.08.2009.
Acest termen nu a fost acceptat de reclamantă.
Ulterior, la 09.10.2007, pârâta comunică o nouă notificare către reclamantă prin care indică obținerea unei alte autorizații de construire cu nr. 631/23.07.2007 pentru începerea lucrării la care s-a obligat, însă este nevoie din partea Clientului de " renegocierea prețului lucrării contractate".
La fine, la 12.05.2008, reclamanta primește o nouă notificare de la pârâta care-i comunică imposibilitatea de a-și executa obligațiile contractuale întrucât " a avut loc restrângerea concesiunii cu suprafață de 3.287 mp pe care urma să fie edificat D".
Din starea de lucrări prezentată mai sus rezultă cu prisosință că pârâta nu și-a executat obligația contractuală de a construi și preda spațiul comercial pe care l-a contractat reclamanta în termenul convențional de până la 31.08.2005.
Refuzul pârâtei de a-și executa obligațiile este unul ferm, determinat de propria sa culpă, chestiune care atrage sancțiunea rezilierii cu daune - interese, conform art. 1021 Cod civil.
Daunele interese sunt egale cu valoarea de piață a spațiului comercial pe care reclamanta l-a comandat și plătit încă din anul 1997.
Aceste daune sunt cuantificate de pârâta însăși care a propus reclamantei să-i vândă un alt spațiu comercial, în E, cu prețul de 50.000 euro.
Prin sentința civilă nr. 79/20.01.2009 Tribunalul Brașova respins acțiunea formulată de reclamanta " GRUP" B, cu sediul în B,-, județul B în contradictoriu cu pârâta " " B, cu sediul în B,-,. 61,. A,.13, județul
A admis în parte acțiunea în dosarul conexat nr- al Tribunalului Brașov formulată de reclamanta " " B în contradictoriu cu pârâta " GRUP" și în consecință:
A dispus rezoluțiunea contractului de antrepriză autentificat sub nr. 1614/25.11.1997 și a actului adițional la acest contract încheiat de părți la data de 10.11.2000 din culpa exclusivă a pârâtei,
A respins restul pretențiilor.
A obligat reclamanta " GRUP" B să plătească pârâtei " " B suma de 8,30 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Între pârâta " "(reclamantă în dos. conexat nr- al Tribunalului Brașov ), în calitate de beneficiar și reclamanta " GRUP" (pârâtă în dos. conexat nr- al Tribunalului Brașov ), în calitate de antreprenor, s-a încheiat contractul de antrepriză autentificat sub nr. 1614/25.11.1997 ( fila 3, la dosar) prin care pârâta s-a obligat să execute și să predea un magazin în complexul tronsonul D într-un termen de cel mult 2 ani de zile de la data eliberării autorizației, dar nu mai târziu de 1 an de zile de la data plății ultimei rate din contul prețului convenit.
Prin actul adițional nr. 10.11.2000 s-a prelungit termenul de predare până la data de 31.08.2005, iar prin notificarea nr. 8995/19.08.2005 termenul de finalizare a lucrărilor de executare a construcției solicitate de reclamanta " " s-a prelungit până la data de 31.08.2005.
" GRUP", în calitate de concesionar al terenului pe care urma să se edifice lucrarea comandată de beneficiarul "" (teren înscris în CF nr. 17161 B ), a cedat acest teren concedentului Municipiului B potrivit convenției încheiate de " " și MUNICIPIUL B la data de 01.11.2007 ( act adițional nr. 4/2007 la contractul de concesiune nr. 17/1997, renunțarea la dreptul de concesiune fiind inițiată de concesionarul - antreprenor " GRUP" așa cum se menționează în actul adițional mai susmenționat.
În aceste condiții nu poate fi dispusă desființarea contractului de antrepriză în litigiu pentru existența unei obligații imposibil de executat, o astfel de obligație putându-se stinge când executarea ei a devenit imposibilă datorită unui caz fortuit sau de forță majoră, deci independent de vreo culpă din partea debitorului.
Neexecutarea contractului de antrepriză este imputabilă antreprenorului " GRUP" L, impunându-se a se dispune rezoluțiunea contractului de antrepriză în litigiu (și nu rezilierea cum a solicitat reclamanta " Potrivit art. 1021 Cod civil, desființarea contractului se face cu daune - interese, care în cauză nu pot cuprinde decât prețul plătit de beneficiar pentru lucrarea comandată și în completare daune - interese potrivit art. 1088 Cod civil pentru "obligații care au ca obiect o sumă oarecare", și nu daune - interese constând în valoarea de piață a unui spațiu comercial propus beneficiarului de antreprenor, o astfel de cerere din partea beneficiarului neavând temei legal în lipsa unei oferte angajante din partea antreprenorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - SRL solicitând schimbarea în parte în sensul obligării reclamantei la plata sumei de 50.000 EURO la cursul de referință stabilit de BNR în ziua plății, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului se arată următoarele:
Reclamanta este cea care prin propria faptă deliberată a obținut reducerea dimensiunilor terenului concesionat astfel că este în culpă pentru neexecutarea obligațiilor sale contractuale.
Potrivit art. 1021 Cod civil partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea să silească pe cealaltă să execute convenția, când e posibil sau să-i ceară desființarea cu daune interese.
Executarea obligațiilor antreprenorului nu mai este posibilă pentru că acest antreprenor a acționat în sensul pierderii dreptului său la concesiune pe terenul pe care urma să se edifice spațiul comercial în favoarea pârâtei.
Daunele interese au fost apreciate de pârâtă ca fiind egale cu valoarea spațiului comercial care trebuia să-i intre în patrimoniu la data de 31.08.205.
Contractul de antrepriză are ca obiect executarea unei lucrări de construire iar nu plata unei sume de bani
" GRUP" a depus întâmpinare și cerere de aderare la apel solicitând admiterea acțiunii principale formulate împotriva pârâtei.
În motivarea cererii de aderare la apel, pârâta arată următoarele:
Instanța a dispus greșit rezoluțiunea contractului de antrepriză pentru neexecutarea culpabilă a obligației intimatei de a construi, conform art. 1021 Cod civil.
Instanța trebuia să facă aplicarea art. 1156 alin. 3 Cod civil și să constate stinsă obligația intimatei de a construi ca fiind imposibil de executat
Nu era posibilă o altă modalitate de a modifica clauzele contractului de concesiune în situația apariției un caz fortuit sau forță majoră, ca în speță culpa intimatei ar fi existat dacă concedentul nu ar fi constata și acceptat imposibilitatea obiectivă de a construi și nu ar fi fost de acord cu restrângerea concesiunii.
Intimata nu a mai putut construi, nu că nu a mai vrut, ci conform art. 1156 Cod civil evenimentul nu i se poate imputa.
Culpa și reaua credință aparțin " " deoarece pe parcursul procesului la prima instanță în octombrie 2008 intimata i-a oferit ca dare în plată în condițiile art. 1092 și art. 1103 un alt spațiu în tronsonul E aflat în apropierea tronsonului D refuzat fără motiv justificat. Refuzul nejustificat face ca obligația să fie stinsă prin dare în plată în condițiile art. 1103.
Evaluarea judiciară a prejudiciului pretins are la bază principiului previziunii daunelor interese art. 1085 Cod civil.
Or, imposibilitatea îndeplinirii obligației de a construi se datorează cazului de forță majoră care se circumscrie art. 1481 Cod civil cu privire la suportarea riscului contractului în cazul contractelor de antrepriză.
Evaluarea va avea în vedere și buna credință în executarea obligațiilor contractuale ce operează în favoarea intimatei prin notificarea din timp a pârâtei cu privire la apariția cazului de forță majoră și ulterior la restrângerea concesiunii
Regula este că riscul contractului este suportat de debitorul obligației imposibil de executat ceea ce înseamnă că acesta nu va putea pretinde celeilalte părți să-și execute obligația corelativă, dar nici cealaltă parte nu va putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare.
Însă având în vedere cererea conexă a reclamantei de reziliere prin întâmpinare intimata a arătat a arătat că este de acord cu rezilierea începând cu 1.11.2007 data încetării dreptului de concesiune și cu restituirea prestaților efectuate respectiv a prețului plătit.
Examinând sentința atacată, în raport cu probele dosarului, cu motivele de apel formulate, Curtea constată fondat apelul declarat de pârâta " "
În fapt, între părți s-a încheiat un contract de antrepriză neexecutat din culpa reclamantei " GRUP" la cererea căreia s-a redus suprafața concesionată de Primăria B, dovadă fiind adresa nr. 81227/23.10.2007 fila 70 dosar.
Potrivit art. 1020 Cod civil condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice.
Rezilierea desființează contractul cu executare succesivă pe viitor lăsând neatinse prestațiile succesive ce au fost făcute anterior la cererea uneia dintre părți ca urmare a neexecutării obligației celeilalte părți din cauze imputabile acesteia. O condiție este ca neexecutarea să fie imputabilă debitoarei. Neexecutarea din cauza forței majore sau a unui motiv neimputabil al debitorului nu poate duce la rezoluțiune, ci doar la încetarea contractului pentru imposibilitatea fortuită de executare, situație în care se pune problema suportării riscului contractului.
Trei condiții trebuie îndeplinite pentru a opera rezilierea și anume una din părți nu și-a executat obligația, neexecutarea este imputabilă părții care nu și-a executat obligația și debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, condiții îndeplinite în speță.
În materie contractuală culpa debitorului se prezumă, aș acum rezultă din dispozițiile art. 1082 și 1083 Cod civil putând fi obligat la despăgubiri cât timp nu justifică existența unei cauze străine neimputabile, respectiv forță majoră sau caz fortuit.
Forța majoră constă în orice eveniment ce nu a fost previzibil în mod normal și care a pus pe debitor în imposibilitate debitorul de a-și executa obligațiile
Pentru ca un eveniment să fie caz fortuit sau forță majoră trebuie îndeplinite două condiții și anume evenimentul să nu fi fost previzibil în mod normal și evenimentul să fi creat o ce a făcut executarea imposibilă, or în speță nu s-a dovedit că sunt îndeplinite aceste condiții. Faptul că obligația a devenit mai grea sau mai oneroasă pentru debitor nu este caz de forță majoră sau caz fortuit.
Întrucât pârâta nu a dovedit o cauză exoneratorie de răspundere, operează răspunderea contractuală a pârâtei care are obligația reparării prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării la termen a obligației.
În speță, întrucât reducerea suprafeței concesionate s-a realizat la inițiativa reclamantei, aceasta este în culpă, deci operează rezilierea contractului de antrepriză.
Susținerea intimate în sensul caducității contractului nu este întemeiată.
Caducitatea constă în lipsa de eficacitate a unui act juridic determinată de un eveniment independent de voința sau culpa părților care survine după încheierea valabilă a actului și care îmE. în mod obiectiv producerea efectelor sale care se deosebește de rezoluțiune în principal prin caracterul neimputabil al evenimentului care o determină, or în speță s-a dovedit culpa reclamantei.
Creditorul obligației neexecutate poate să ceară debitorului, în condițiile răspunderii contractuale, daune-interese pentru repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligației precum și prin rezilierea contractului.
Potrivit art. 1021 Cod civil partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea să silească pe cealaltă să execute convenția, când e posibil sau să-i ceară desființarea cu daune interese.
Executarea obligațiilor antreprenorului nu mai este posibilă pentru că acest antreprenor a acționat în sensul pierderii dreptului său la concesiune pe terenul pe care urma să se edifice spațiul comercial în favoarea pârâtei.
În ceea ce privește daunele interese acestea trebuie să acopere valoarea pierderii efectiv suferite dar și valoarea câștigului nerealizat.
Părțile pot conveni asupra cuantumului despăgubirilor după ce s-a produs prejudiciul sau înainte.
În speță reclamanta a evaluat prejudiciul prin adresa 289/19.08.2005 dată la care expirase termenul în care trebuia să-și execute obligația construirii și predării spațiului la suma de 50.000 EURO, valoare cu care pârâta este de acord.
Faptul că ulterior reclamanta și-a schimbat poziția nemaifiind de acord cu valoarea de 50.000 EURO nu are relevanță, întrucât pârâta a fost prejudiciată la data de 19.08.2005 când nu i s-a predat spațiul contractat.
În ceea ce privește cuantumul daunelor interese, acesta este egal cu valoarea de piață a spațiului comercial pe care reclamanta l-a comandat și plătit încă din anul 1997 și a fost cuantificat de pârâta însăși, care a propus reclamantei să-i vândă un alt spațiu comercial, în E, cu prețul de 50.000 euro.
Susținerea instanței potrivit căreia daunele interese cuprind dobânda legală potrivit art. 1088 Cod civil pentru "obligații care au ca obiect o sumă oarecare", și nu daune - interese constând în valoarea de piață a unui spațiu comercial propus beneficiarului de antreprenor este neîntemeiată. Contractul de antrepriză are ca obiect executarea unei lucrări de construire iar nu plata unei sume de bani, este o obligație de a face-de a construi și de a da - de a transmite proprietatea asupra bunului edificat.
Susținerea intimatei în sensul că - SRL este de rea-credință deoarece pe parcursul procesului la prima instanță în octombrie 2008 intimata i-a oferit ca dare în plată în condițiile art. 1092 și art. 1103 un alt spațiu în tronsonul E aflat în apropierea tronsonului D refuzat fără motiv justificat.
Refuzul preluării unui spațiu comercial în tronsonul nu face ca obligația să fie stinsă prin dare în plată în condițiile art. 1103 întrucât schimbarea prestației se face numai cu consimțământul creditorului deoarece potrivit principiului înscris în art. 1100 Cod civil creditorul nu poate fi obligat să primească o altă prestație decât aceea care i se datorează, chiar dacă valoarea prestației este egală sau mai mare.
Aceste daune interese au fost apreciate de pârâtă ca fiind egale cu valoarea spațiului comercial care trebuia să-i intre în patrimoniu la data de 31.08.2005. Reclamanta trebuia să execute lucrările de construire și să predea spațiul pârâtei până la 31.08.2005.
În materie comercială debitorul este de drept în întârziere și datorează daune-interese egale cu prejudiciul încercat de creditorul său. În speță prejudiciul încercat nu constă în lipsirea pârâtei de suma de 8.000 USD timp de 12 ani ci și lipsirea pârâtei de bunul care l-a contractat.
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul declarat de pârâta " " B împotriva sentinței civile nr. 79/20.01.2009 a Tribunalului Brașov care va fi schimbată în parte în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamanta " " B în contradictoriu cu pârâta " GRUP", rezilierii contractului de antrepriză autentificat sub nr. 1614/25.11.1997 și a actului adițional la acest contract încheiat de părți la data de 10.11.2000, menținându-se restul dispozițiilor, va respinge cererea de aderare la apel formulată de intimata " GRUP"
În baza art. 274 Cod procedură civilă intimata " GRUP" B să plătească apelantei " " B suma de 7.519 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta " " B împotriva sentinței civile nr. 79/20.01.2009 Tribunalul Brașov pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Admite acțiunea în dosarul conexat nr- al Tribunalului Brașov formulată de reclamanta " " B în contradictoriu cu pârâta " GRUP" și în consecință:
Dispune rezilierea contractului de antrepriză autentificat sub nr. 1614/25.11.1997 și a actului adițional la acest contract încheiat de părți la data de 10.11.2000.
Obligă reclamanta " GRUP" să plătească pârâtei " " B echivalentul în lei al sumei de 50.000 EURO la cursul de referință stabilit de BNR în ziua plății.
Menține dispozițiile sentinței privind respingerea acțiunii formulată de reclamanta " GRUP" L B în contradictoriu cu pârâta " " B.
Obligă reclamanta " GRUP" B să plătească pârâtei " " B suma de 7.519 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel.
Respinge cererea de aderare la apel formulată de intimata " GRUP"
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi 21.05.2009.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Mihaela Cincan
- - - -
Grefier,
- -
Red.: L:/22.05.2009
Tehnored: /26.05.2009/ -16 ex -
Judecător fond:
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Laura Fețeanu, Mihaela Cincan
