Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 98/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.98
Ședința publică de la 21 februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR I -
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea recursului, in componenta completului de recurs, formulat de recurenții și, împotriva sentinței comerciale nr.14216/29.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că recurenții nu au depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, potrivit rezoluției de primire a dosarului și motivele de recurs.
Apărătorul recurenților depune la dosar azi, în ședință publică, dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar, potrivit rezoluției de primire a dosarului.
Față de obiectul cererii natura hotararii pronuntate, în temeiul art. 282.pr.civ. Curtea pune în discuție calificarea caiide atac intitulată recurs.
Apărătorul recurenților susține calea de atac a apelului în prezenta cauză.
Având în vedere disp. art. 282.pr.civ. care prevede că împotriva hotărârilor date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la Curtea de Apel, având în vedere că hotărârea dată în prima instanță vizează o acțiune în constatare care reprezintă un capăt principal neevaluabil în bani, hotărârea primei instanțe este susceptibilă de apel.
Având în vedere declarația părților în cauză, în temeiul art. 84.pr.civ. urmează să rețină faptul că greșit s-a intitulat cererea recurs, iar nu apel și dispune trecerea dosarului în condica de apeluri si constituirea completului de apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe apel.
Apărătorul apelanților solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instanțe.
Arată că în mod greșit a reținut instanța de fond că obiectul cererii se întemeiază pe disp.art.111 pr.civ. în fapt solicitându-se rezilierea contractului ca efect al încetării acestuia, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.14216/29.11.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosar nr-, instanța a respins cererea formulată de reclamanții și, cerere formulată în contradictoriu cu pârâtele System și Oficiul Registrului Comerțului de pe langa Tribunalul București, cerere având ca obiect constatarea încetării contractului de comodat intervenit între reclamanți și pârâta System și efectuarea radierii mențiunii privitoare la sediul acestei pârâte din Registrul Comerțului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanții au solicitat constatarea unui fapt, încetarea contractului, solicitarea fiind contrară dispozițiilor art.111 Cod procedură civilă. S-a mai considerat că nici din prevederile art.7 din Legea nr.26/1990, nici din alte dispoziții legale, nu se stipulează că încetarea unui contract trebuie menționată în Registrul Comerțului, iar astfel, în raport cu dispozițiile art.25 alin.1 din Legea nr.26/1990 și cu decizia nr.X/20.03.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, în lipsa unei hotărâri judecătorești irevocabile care să ateste modificarea sau anularea în tot sau în parte a actelor judecătorești care au stat la baza înregistrărilor, acțiunea apare nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au promovat recurs reclamanții și, recurs calificat drept apel în dezbaterile ședinței publice din 21.02.2008.
În motivarea apelului apelanții au solicitat, în principal, desființarea cu trimitere spre rejudecare a hotărârii, iar în subsidiar, prin rejudecare, admiterea acțiunii formulate de către reclamanți, susținându-se că instanța de fond a încălcat dispozițiile legii cu ocazia pronunțării sentinței atacate.
În motivarea apelului s-a arătat că prima instanță a respins cererea fără a se menționa dacă soluția dată vizează inadmisibilitatea sau netemeinicia, deși din considerente ar rezulta că instanța nu s-a pronunțat asupra fondului acțiunii.
În ce privește primul capăt al cererii, soluția a fost motivată pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă cu sublinierea că acestea trebuie să vizeze exclusiv existența sau inexistența unui drept, iar în privința celui de-al doilea capăt al cererii, invocarea deciziei în interesul legii justifică, în opinia apelanților, tot o soluție de inadmisibilitate.
Or, în opinia apelanților, deși în petitul acțiunii s-a solicitat constatarea încetării contractului de comodat autentificat sub nr.1221/18.07.2005, în fapt aceștia au solicitat instanței să constate îndeplinite condițiile prevăzute la art.7 pct.7.1 cu consecința încetării raportului juridic dintre părți. Astfel, apelanții au arătat că au înțeles să solicite instanței să dispună încetarea contractului ca efect al rezilierii acestuia.
Analizand apelul, Curtea formuleaza urmatoarele considerente:
Critica esentiala a apelantilor in cauza se centreaza pe ideea ca, prima instanta de fond, neincluzand in dispozitiv cauza respingeri cererii, ca inadmisibila sau ca nefondata, a solutionat cererea in baza inadmisibilitatii.
Astfel, plecand de la argumentul oferit de art. 111 Cod procedură civilă, apelantii au subliniat in motivele de apel formulate, ca in fapt, au solicitat primei instante nu o actiunea in constatare, cum a pareciat prima instanta ci "incetarea contractului de comodat, ca efect al rezilierii acestuia". Prin argumentele oferite de catre reclamanti, termenul de incatare a fost folosit numai pentru consecventa cu termenii utlizati de parti la incheierea contractului.
Aceste afirmatii nu sunt fondate, iar reclamantii tind, la formularea motivelor de apel sa schimbe cauza juridica a cererii promovate in cadrul apelului, aspect nepermis, potrivit dispozitiilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.
Curtea subliniaza ca, din cercetarea continutului cererii de chemare in judecata si modalitatea in care reclamantii au justificat primul petit al actiunii lor, acestia au solicitat instantei "sa constate incetat contractul de comdodat autentificat sub nr.1221/18.07.2005 la BNP " ca urmare a notificarii incetare a contractului cu respectarea termenului de preaviz, potrivit art. 7.1 din conventie.
Aceasa modalitate de formulare si justificare cauzala a pretentiei se circumscrie sferei actiunii in constatare, in timp ce actiunea in reziliere se distinge ca actiune in realizare, avand drept cauza juridica o sanctiune aplicata unui contract sinalagmatic, avandu-si motivul determinant in neexecutarea culpabila a obligatiilor angajate de catre una dintre partile obligate reciproc.
Daca actiunea in constatare defera instantei ca plan de analiza cercetarea existentei sau inexistentei unui raport juridic obligational, actiunea in reziliere, ca actiunea in realizare, pune in plan analiza continutului obligatiilor contractuale a conduitei deviate si culpabile a paratului.
Or, cercetand limita investirii, intrucat cauza incetarii conventiei fusese anterioara promovarii actiunii si, in opinia reclamantilor, contractul de comodat se stinsese prin vointa partilor, anuntata prin notificare, este evident ca acestia au cerut instantei constararea acestei noi situatii juridice, iar nu sanctionarea actului cu rezilierea ca efect al incalcarii conduitei paratei, prin chiar hotararea pe care instanta avea sa o pronunte.
Curtea arata astfel ca in mod corect prima instanta s-a considerat investita cu primul capat de cerere ca actiune in constatare, astfel ca motivul de apel referitor la gresita calificare a cererii si solutionarea acestui petit in mod eronat, in masura in care Tribunalul fusese chemat sa sanctioneze contractul cu rezilierea, este nefondat.
Este insa adevarat ca prima instanta de fond a aratat ca aceasta pretentie isi gaseste ratiunea respingerii justificat de imprejurarea ca nici art. 7 din Legea nr. 26/1990, nici alta dispozitie legala nu mentioneaza ca incetarea unui contract de comodat trebuie mentionata in registrul public al comertului.
Or, reclamantii nu au avut pretentia inregistrarii faptului incetarii contractului autentificat sub nr.1221/18.07.2005 in registrul comertului ci, prin rezultatul incetarii efectelor sale, au cerut radierea mentiunii privitoare la sediul paratei, mentiune operata tocmai in baza actului considerat incetat.
Insa, prevalandu-se de materialul probator administrat in primei instante, Curtea arata ca actul de comodat nu poate fi apreciat incetat prin notificarea adresata de catre comodanti comodatarului la 01.08.2007.
Din cerecetarea contractului de comodat, autentificat sub nr.1221/18.07.2005, avand ca obiect imobilul situat in B,-, sector 3, rezulta ca, potrivit art. 2, durata comodatului se intinde pe 5 ani, dreptul de folosinta al paratei System incetand, in lipsa hotararii bilaterale de prelungire, la 18.07.2010.
Articolul 969 cod civil securizeaza angajamentul contractual, echivalandu-l intre parti cu putere de lege, fara a face o disctinctie dupa natura gratuita sau oneroasa sub care partile se angajeaza intr-o conventie.
In mod special, in materia comodatului, data fiind natura gratuita a obligatiei sub care comodantul se angajeaza, legea prevede situatiei acestuia o norma de favoare aratand in art. 1572 si art. 1573 Cod civil ca denuntarea contactului inainte de termen se va putea face numai daca, inainte de indestularea trebuintei comodatarului sau de implinirea tremenului, comodantul cade intr-o nevoie personala in legatura cu bunul, suficienta si neprevezuta.
a contrario, in lipsa acestei situatii cu caracter exceptional, pe care trebuie sa o constate, in mod necesar, o instanta, iar nu partea prin vointa sa liberala, contractul de comodat isi urmeaza cursul si va inceta la termenul prevazut in conventie.
Acceptarea ideii contrare si a posibilitatii comodantului de a denunta liberal si necenzurat contractul, chiar si in conditiile in care la art. 7.1 al contractului partile au stipulat acest lucru, face ca in fapt, obligatia reclamantilor sa fie asumatacum voluero, sub clauza pur potestativa, adica lipsita de cauza sa determinanta, ceea ce ar insecuriza circuitul civil.
De aceea, Curtea inlatura eficienta clauzei de care reclamantii s-au prevalat atat la notificarea incetarii contractului catre parata System, cat si in motivarea actiunii pe care au promovat-o si considera in conditiile cauzei, contractul de comodat ca fiind in fiinta.
In ce priveste al doilea capat al cererii, Curtea infirma, de asemenea, argumentul apelantilor, potrivit caruia, prin invocarea cu deciziei nr.X/20.03.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, prectic, prima instanta de fond a solutionat cererea in baza unei inadmisbilitati, nejudecand cererea in fond.
Astfel, instanta de apel subliniaza ca Tribunalul a subliniat accesorialitatea pe care, in cadrul actiunii, al doilea capat al cererii o dobandeste in raport cu primul, dar si ca, in situatia respingerii primului petit, conditiile impuse de art. 25 din Legea nr. 26/1990 republicata nu sunt indeplinite, conditii reafirmate prin decizia generala si obligatorie evocata.
Aceste conditii nu au fost cercterate de catre prima isntanta ca si conditii de porcedibilitate, ci tocmai ca si aspecte care tin de analiza temeiniciei cererii.
Imprejurarea ca, in solutionarea cererii de chemare in judecata prima instanta a respins cererea fara a arata, in cadrul dispozitivului ca respingerea se dispune ca efect al netemeiniciei sau inadmisibilitatii este lipsit de relevanta, intrucat dispozitivul consemneaza exclusiv rezultatul deliberarii asupra petitiei, rationamentul care justifica solutia si astfel, cauza pentru care instanta respinge sau admite cererea, trebuie sa se integreze corerent considerentelor prezentate de catre magistrat in sustinerea hotararii luate.
de arumentele prezentate in aceste considerente, notivele de apel prezentate de catre reclamanti sunt considerate neintemeiate, astfel incat apelul va fi respins.
In ce priveste cererea accesorie a apelantilor de a obliga intimata System la plata cheltuielilor de judecata, aceasta cerere va fi respinsa ca nefondata, in masura in care prin respingerea apelului, aceasta parte nu este in culpa pantru declansarea litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții și ambii cu domiciliul în B,-, -6,.1,.3,.13, sector 3,împotriva sentinței comerciale nr.14216/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații System cu sediul în B,-, și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București cu sediul în B,-, sector 3, ca nefondat.
Respinge cererea apelanților având ca obiect obligarea intimatei System la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21.02.2008.
Președinte, JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean
Jud. I
Grefier,
Red.Jud.
2 ex.
25.02.2008
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Veronica DănăilăJudecători:Veronica Dănăilă, Iulia Prelipcean
