Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 121/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCAILĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.121
Ședința Publică de la 28.01.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Țilimpea
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Alina Sekely
GREFIER - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.1960 din 30.06.2007, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, G, și.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații reprezentată de avocat dna. și, reprezentat de avocat dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Intimații prezenți prin apărători, având pe rând cuvântul, au arătat că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Intimata, prin apărător, solicită respingerea recursului, ca nefondat întrucât nu s- făcut dovada existenței unui raport de cauzalitate între starea de insolvență a SC SA și activitatea administratorului societății, în sensul determinării stării de insolvență a debitoarei; solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul, prin apărător, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică; nu solicită cheltuieli de judecată.
După încheierea dezbaterilor și rămânerea în pronunțare asupra recursului, în ședință publică se prezintă dna. avocat apărător al intimaților, și care arată că solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
CURTEA
Asupra recursului de fata, deliberand retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr. 1531/c/29.05.2006, pe rolul Tribunalului C, reclamanta AVAS a chemat in judecata fosta conducere a debitoarei SC SA C:;;; G;;; solicitand obligarea acestora la suportarea pasivului debitoarei pana la suma de 920.205, 69 USD, reprezentand 3.125.063 RON la cursul de la data preluarii.
In motivarea cererii au fost invocate dispozitiile art. 137 lit a din Legea insolventei, sustinandu-se ca paratii au folosit in interes personal bunurile societatii; in temeiul art. 137 lit. c din lege, s-a sustinut ca paratii se fac vinovati de a fi dispus continuarea activitatii care ducea, in mod evident la insolventa, in interes personal, intrucat nu au formulat cerere de declansare a procedurii insolventei in conditiile art. 32. din lege, situatie in care administratorii debitoarei nu au un drept de optiune ci le revine obligatia de a formula cerere de declansare a procedurii insolventei.
Au fost invocate si dispozitiile art. 137 lit. d din lege, sustinandu-se ca paratii nu au pus la dispozitia lichidatorului judiciar documentele contabile prevazute de art. 33 din lege, faptul ca din verificarile lichidatorului a rezultat ca societatea nu a tinut o evidenta contabila in conformitate cu legea; de asemenea dispozitiile art. 137lit.e din lege, paratii prin acte de transfer successive au procedat la instrainarea activelor societatii astfel ca in cursul procedurii valorificarea bunurilor debitoarei a fost ingreunata; bunuri apartinand capitalului social, inclusiv sediul social al debitoarei, au fost instrainate cu titlul gratuit catre serviciul public.
Raportat la dispozitiile art. 137 alin. f din lege s-a sustinut ca paratii au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura fondurile necesare continuarii activitatii, in sensul ca nu au virat sumele retinute cu titlul de contributie la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.
Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei, paratul a solicitat respingerea cererii de atagere a raspunderii patrimoniale, intrucat, in ceea ce il priveste, din rapoartele intocmite de catre lichidator nu a rezultat culpa acestuia, in gestionarea activitatii debitoarei,cu consecinta determinarii starii de insolventa.
S-a mai aratat, ca in perioada in care paratul a indeplinit functia de director general, 06.10.2000 - 31.03.2002, societatea nu a nu a inregistrat datorii la bugetul statului, nu s-au incheiat acte de transfer privind bunurile societatii cu plata sau cu titlu gratuit.
a, prin intampinarea formulate la 22.09.2006, a invederat instantei ca exercitat functia de director al societatii debitoare in perioada 01.10.2002 - 04.08.2003, asa dupa cum rezulta din raportul de activitate intocmit de Primaria C, in aceasta perioada societatea nu a mai inregistrat datorii la B, s-a procedat la reducerea personalului, ceea ce a avut drept consecinta reechilibrarea financiara a societatii, s-au demarat procedurile de recuperare a creantelor detinute de societate impotriva principalilor debitori; s-a solicitat Consiliului Local acceptul privind formularea cererii de declansare a procedurii falimentului.
In intampinarea formulata la 22.09.2006, paratul, si au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
S-a invederat ca paratii, in calitate de membrii ai Consiliului de Administratie al debitoarei au propus dizolvarea societatii atat la 17.03.2004, cand cererea a fost respinsa cat si la adunarea din 21.04.2004, propunere, de asemenea respinsa de catre Consiliul Local, astfel ca nu se poate retine, in sarcina acestora, culpa in continuarea unei activitati, care conducea, in mod evident,la insolventa.
S-a mai aratat ca in perioada mandatului acestora starea de insolventa nu s-a accentuat, sociatatea a efectuat plati, si a recuperat parte din creantele detinute impotiva unor debitori.
G, prin intampinarea formulate, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata invederand instantei ca a exercitat functia de director al debitoarei in perioada 25.04.2002 - 30.09.2002, cand a demisionat; la data de 31.07.2003 a dobandit, din nou, calitatea d membru al Consiliului de Administratie.
A sustinut ca in perioada mandatului sau nu s-au inregistrat restante la platile CAS, fata de furnizorii principal efectuandu-se, de asemenea plati cu regularitate; constatand ca pierderile inregistrate de catre societate sunt superioare veniturilor, a propus reorganizarea societatii, propunere respinsa prin Hotararea nr.3/13.06.2002 a Consiliului Local C; a sustinut propunerile de dizolvare a societatii din 17.03.2004 si 21.04.2004.
S-a invederat ca paratul a depus eforturi sustinute pentru redresarea societatii, cauzele starii de insolventa fiind independente de activitatea conducerii societatii debitoare.
In cauza s-a dispus efectuare unei expertize tehnice de specialitate.
Prin sentinta comerciala nr. 1960/30.07.2007, pronuntata in dosar nr-, Tribunalul Car espins cererea privind atragerea raspunderii patrimoniale a fostei conduceri a debitoarei SC SA.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut concluziile lichidatorului judiciar care, desi a constatat in urma analizarii proceselor verbale ale Consiliului de Administratie al societatii debitoare, lipsa de preocupare a membrilor fata de problemele reale ale societatii, neintelegerile grave, care au facut imposibila desfasurarea unei activitati echilibrate si profitabile a societatii, nu a opinat in sensul atragerii raspunderii patrimoniale a acestora si nu a formulat cerere in acest sens.
De asemenea, au fost avute in vedere concluziile raportului de expertiza prin care s-a raspuns atat la obiectivele solicitate de parti cat si la cele stabilite de instanta, din oficiu, in temeiul rolului activ, concluzii insusite de catre lichidatorul judiciar.
S-a retinut ca protocolul privind transferal activelor societatii debitoare a fost anulat prin sentinta civila nr.2996/2006 a Tribunalului C, si bunurile au reintrat in patrimoniul societatii fara a se stabili vinovatia privind incheierea actului de transfer, astfel ca in absenta unui prejudiciu si a vinovatiei nu se poate retine raspunderea patrimoniala a paratilor.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs creditoarea reclamanta AVAS invocand motive de nelegalitate si netemeinicie circumscrise dispozitiilor art. 304 alin. 8 si 9 civ. precum si ale art. 304 indice 1 civ.
In esenta au fost reluate argumentele sustinute in prima instanta; s-a sustinut ca raspunderea instituita prin art. 138 din legea insolventei, este o raspundere speciala,prin care se asigura creditorilor o modalitate sigura de recuperare integrala a creantelor, acestia avand posibilitatea de a proceda la urmarirea nemijlocita a bunurilor persoanelor ce s-au facut vinovate de cauzarea starii de insolventa.
S-a invederat ca sunt intrunite conditiile atragerii raspunderii patrimoniale instituite prin art. 138 lit. a, c, d, e si f din Legea nr. 85/2006.
Au formulat intampinari intimatii G, si, prin care s-a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei atacate ca temeinica si legala.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
SC SA Caf ost aprobata prin Hotararea nr.48/10.07.1998 a Consiliului Local C, acesta fiind unicul actionar, pana la privatizarea societatii.
Din materialul probatoriu administrat a rezultat ca starea de insolventa a debitoaei s-a datorat reducerii capitalului social de la 2 124 006 608 lei la 79 618 242 lei, masura dispusa de catre actionarul unic al debitoarei prin Hotararea Consiliului Local nr. 6/31.10.2002, hotarare in adoptarea careia nu poate fi retinuta culpa paratilor; de asemenea, reducerea patrimoniului societatii, prin transferal gratuit al activelor catre Serviciul Public Centrale dispus de catre actionarul unic, modificari in structura capitalului si a patrimoniului societatii ce nu au fost publicate pentru a fi opozabile creditorilor si asupra validitatii carora instanta s-a pronuntat, prin sentinta nr.2996/2006 a Tribunalui I, prin care s-a dispus anularea protocolului de transfer.
De asemenea in perioada 1998 - 2001 creantele nerecuperate ale societatii au crescut la 24 de miliarde lei vechi, recuperarea sumelor incepand cu anul 2003, sumele fiind nesemnificative in raport cu debitul total.
O alta cauza a lipsei de coerenta in manageriatul societatii a constat in instabilitatea structurii consiliului de administratie, modificarile anuale impietand desfasurarea activitatii debitoarei.
societatii nu a desemnat cenzorii ceea ce a impiedicat efectuarea controlului fiscal in conformitade cu legea.
Aceste cauze ale starii de insolventa imputabile actionarului unic, nu pot fi retinute, insa si in sarcina persoanelor actionate in judecata, a caror vinovatie va fi analizata personal, raportat strict la obligatiile de administrare ale societatii, obligatii ce le incumbau in calitate de administratori fara drept de decizie.
Din raportul de expertiza administrat in prima instanta, avand in vedere si obieciunile reiterate de catre AVAS in motivarea recursului, retine ca, in ciuda sustragerii registrului cu procese verbale ale Consiliului de Administratie, din intraga docmentatie la care expertul a avut acces s-a constatat implicarea active a administratorilor in activitatea societatii debitoare, in stabilirea unei strategii de recuperare a creantelor.
In ceea ce priveste incidenta dispozitiilor art. 138 lit. a din lege, retinem, in raport cu toti paratii actionati in judecata ca din probatoriul administrat nu a rezultat intrunirea cerintelor atragerii raspunderii patrimoniale.
Paratii nu au folosit bunurile sau creditele societatii, in interesul propriu sau al unei alte persoane.
Argumentul invocat de catre recurenta - valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul societatii nu asigura acoperirea creantelor inscrise la masa credala- nu este suficient, in sine, a atrage incidenta dispozitiilor susamintite.
De asemenea, paratii au avut o atitudine constanta in sensul incetarii activitatii societatii, activitate neprofitabila ce ducea in mod vadit la incetarea de plati.
A rezultat, potrivit statutului societatii debitoare, art. 12, ca dreptul si obligatia de a dispune dizolvarea si lichidarea societatii, pe calea dreptului comun sau a procedurii speciale a insolventei, revenea adunarii generale a societatii, in cauza, a actionarului unic Consiliul Local.
In consecinta, apreciem ca nefiind incidente dispozitiile art 138 lit. c din lege, intrucat nu se poate retine culpa paratilor care au propus incetarea activitatii, la17.03.2004 si 21.04.2004, cereri respinse in adunarea generala a societatii.
In ceea ce priveste atragerea raspunderii patrimoniale, raportat la prevederile art. 138 lit. d, in sensul ca paratii se fac vinovati de intocmirea unei evidente contabile ce nu corespunde realitatii, au sustras documentele contabile sau acestea nu au fost intocmite in conformitate cu legea, a rezultat ca, in mod constant, administratorii ce s-au succedat la conducerea societatii au procedat la intocmirea riguroasa a evidentelor contabile, au supus spre analiza bilanturile si, ulterior situatiile financiare, aceste fiind aprobate de catre adunarea generala a societatii.
Documentele contabile, de altfel, au fost puse la dispozitia lichidatorului judiciar cat si a expertului desemnat de catre instanta, ceea ce a permis analiza pertinenta a situatiei financiare a societatii precum si activitatii administratorilor acesteia.
Faptul ca intre capitalul social al debitoarei, asa cum a fost supus publicarii la infiintare si capitalul social ulterior micsorat, ca urmare a infiintarii Serviciului Public Centrale si a transferarii, cu titlu gratuit, catre acesta a activelor societatii, au existat neconcordante, ce nu au fost clarificate, ca urmare a neinregistrarii operatiunilor in contabilitate nu poate fi imputat administratorilor.
Operatiunile privind infiintarea serviciului public si cele privind modificarea structurii capitalului social au depasit sfera de competenta conferita de mandatul acordat administratorilor, si o raspundere ce excede acestei functii nu poate fi analizata in prezenta procedura.
De asemenea, in sarcina administratorilor nu poate fi retinuta nici culpa nedesemnarii cenzorilor societatii, aceasta atributie fiind de competenta adunarii generale a societatii.
Cu privire la incidenta dispozitiilor art.138 lit e din lege, potrivit carora paratii sunt tinuti a raspunde pentru a fi cauzat starea de insolventa prin faptul ca au deturnat sau ascuns o parte din activul debitoarei ori au marit in mod fictive pasivul acesteia.
Asa cum am aratat, nu poate fi retinuta culpa administratorilor in adoptarea deciziei privind tranferarea activelor societatii cu consecinta cauzarii starii de insolventa, masura fiind dispusa de catre actionarul unic al societatii debitoare,prin Hotararea Consiliului Local nr. 6/31.10.2002.
In ceea ce priveste art.138 lit.f din lege, care sanctioneaza folosirea de mijloace ruinatoare pentru a procura debitoarei fondurile necesare continuarii activitatii, recurenta argumentand incidenta acestei dispozitii prin raportare la faptul refuzului la plata a contributiilor la fondul national unic de asigurarisociale de sanatate.
Atat lichidatorul judiciar cat si expertul desemnat in cauza, au concluzionat in sensul ca neachitarea sumelor nu s-a datorat deturnarii fondurilor si utilizarii acastora in scopul continuarii activitatii cu consecinta intarzierii starii de insolventa si, implicit, a majorarii pasivului.
Refuzul la plata s-a datorat exclusiv lipsei de lichiditati, ca urmare a nerecuperarii propriilor creante, cu atat mai mult cu cat serviciul public infiintat a preluat atributiile privind recuperarea datoriilor beneficiarilor.
In aceste conditii nu pot fi retinute in sarcina paratilor savarsirea faptelor prevazute de art. 138 lit.
In consecinta apreciaza sentinta atacata temeinica si legala, nefiind intrunite cerintele art. 304 pct. 8 si 9 civ. in temeiul art. 312 civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.1960 din 30.06.2007, pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, G, și.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimați astfel: - 1487,5 lei, - 1000 lei, - 1000 lei, - 500 lei, G - 1000 lei și - 500 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. Jud.
Tehnored.
2 ex.
Fond - Tribunalul Călărași
Președinte -
Președinte:Georgeta ȚilimpeaJudecători:Georgeta Țilimpea, Cristina Scheaua, Alina Sekely
