Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1231/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1231/R-COM
Ședința publică din 18 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
: - -, JUDECĂTOR 2: Gina Achim
: - -, JUDECĂTOR 3: Andreea Tabacu
: - -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, în calitate de lichidator al SC SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, -0,.E,.7, județul V, împotriva sentinței nr. 358 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul, fost administrator al SC SRL, domiciliat în Pitești,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, constatând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă potrivit dispoz. art. 242 pct. 2 cod.pr.civilă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
La data de 15.12.2008, reclamantul Cabinetul Individual de Insolvență, în calitate de reprezentant al SC " " SRL, a investit Tribunalul Vâlcea, prin judecătorul - sindic cu acțiunea privind antrenarea răspunderii personale al pârâtului, fost administrator al debitoarei, în vederea obligării sale la plata sumei de 1.886.163 lei, către debitoare.
În motivare, reclamantul arată că, prin Sentința nr.682/C/16.05.2003, s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară față de debitoare, iar prin Încheierea nr.729/10.12.2004, s-a dispus trecerea acesteia la procedura de faliment.
Fostul administrator al debitoarei, se face vinovat de ajungerea societății în stare de insolvență, întrucât nu a ținut contabiliatea în conformitate cu legea, în sensul că, nu a mai predat nici un act în afara balanței de evrificare, întocmită la data de 31.12.2002, nu a justificat, cheltuielile în avans, disponibilitățile bănești existente în casă și bancă la data respectivă, stocurile de mărfuri, nu a prezentat situația analitică a clienților neîncasați, și-a însușit în interes propriu disponibilitățile bănești și nu a înregistrat obligațiile fiscale, datorate bugetului de stat, în sumă de 1.282.699 lei.
Prin Sentința nr.358/04.03.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, a fost respinsă ca prescrisă, cererea formulată de către reclamant.
Pentru a hotărî în această modalitate, din oficiu, instanța a invocat prescripția dreptului de acțiune, în baza dispozițiilor art.139 din Legea insolvenței, potrivit cărora "Acțiunea prevăzută la art. 138, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stării de insolvență, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii."
Prin Raportul preliminar, privind lichidarea debitoarei depus la data de 8.10.2004, lichidatorul a stabilit situația financiară a debitoarei, în raport de actele dosarului, precum și cauzele care au condus la încetarea de plăți, lichidatorul apreciind că, pârâtul se face vinovat de faptele enumerate prin raport.
Astfel, s-a reținut însușirea sumei de 4.136.728 lei din soldul casei la data de 30.06.2002, neținerea la zi a evidenței contabile, neîncasarea creanțelor în sumă de 9.552.470 mii lei, lichidatorul precizând că detalierea lor va fi făcută ulterior, după predarea actelor contabile de către pârât.
Raportul a fost completat, la data de 30.09.2004, în baza actelor încheiate în dosarul penal privind faptele de corupție săvârșite de pârât, lichidatorul menționând că, pârâtul, nu a efectuat înregistrările contabile în evidența debitoarei, potrivit legii, reținând aceleași cauze ale insolvenței, încadrate în textul art.124 lit.a,d și e din Legea nr.64/1995.
Prin urmare, data la care lichidatorul a cunoscut persoana care a cauzat apariția insolvenței, în sensul art.139 din Legea nr.85/2006, este 8 octombrie 2004.
Cum acțiunea a fost introdusă la data de 15.12.2008, instanța constată că termenul de 3 ani prevăzut de lege, a fost depășit, astfel că cererea a fost respinsă, ca prescrisă.
Împotriva acestei soluții, reclamantul a formulat recurs în termen legal, invocând critici de nelegalitate, încadrabile în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr. civilă, sub aspectul că, instanța de fond a respins în mod greșit cererea de antrenare a răspunderii personale a intimatului, ca fiind prescrisă, deși termenul, curge de la data la care, Direcția Finanțelor Publice, i-a comunicat adresa nr.52394/09.03.2007, împreună cu decizia de impunere nr.114/06.03.2007 și raportul de inspecție fiscală nr.60698/30.11.2006.
Apreciază că, termenul de trei ani, curge de la data emiterii deciziei de impunere și se împlinește la data de 09.03.2010. La data de 08.10.2004, nu cunoștea nivelul creanțelor și nici valoarea ce se va recupera din vânzarea bunurilor debitoarei.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art. 3041Cod pr.civilă, instanța apreciază recursul ca fiind nefondat, pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, raportul preliminar, întocmit de recurent la data de 12.06.2004, enumeră cauzele care au condus societatea debitoare la încetarea de plăți, printre acestea regăsindu-se în mod detaliat, neținerea evidenței contabile în conformitate cu dispozițiile Legii nr.82/1991, neîncasarea creanțelor în sumă de 9.552.470 mii lei, etc. fapte incriminate de dispozițiile art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006.
Acesta reprezintă momentul în care, recurentul a luat cunoștință despre faptele săvârșite de intimat.
Faptul că, ulterior au apărut modificări în cuantumul sumelor, nu are relevanță, întrucât nu înlătură săvârșirea faptelor enumerate, iar faptul că, au fost înaintate mai târziu actele fiscale, nu pot decât să modifice valoarea creanței și nicidecum, să înlăture faptele.
Prin urmare, reclamantul trebuia să formuleze cererea, concomitent sau ulterior întocmirii raportului preliminar sau în termenul prevăzut de legiuitor. În raportul preliminar, recurentul reține datorii ale debitoarei în raport de creditorii SC " V". B, Casa de sănătate, Primăria Rm. și
De asemenea, în creditorilor întocmit la data de 08.10.2009, sunt nominalizați creditori cu suma totală de 7.290.317.460 lei, însă, recurentul nu a solicitat, să se recupereze această sumă și de la intimat.
Certitudinea datoriei, ar fi putut fi pusă în discuție numai în raport cu V, dacă aceasta, nu ar fi fost inclusă în creditorilor, dar aceste probe, nu pot modifica termenul de raportare, pentru nici unul dintre creditori.
Față de cele menționate, în temeiul art.512 alin.1 proc.civ. se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, în calitate de lichidator al SC SRL, cu sediul în Râmnicu V,-, -0,.E,.7, județul V, împotriva sentinței nr. 358 din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul, fost administrator al SC SRL, domiciliat în Pitești,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 2009 la Curtea de APEL PITEȘTI - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - -
Grefier,
Red.
TC/4 ex.
20.11.2009
Jud fond.M
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Andreea Tabacu
