Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1248/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1248R
Ședința publică de la 13 noiembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR I -
JUDECĂTOR 2: Iulia Prelipcean
GREFIER
.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, împotriva sentinței comerciale nr.257/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - COM S & C SRL prin lichidator judiciar, - SA, - SRL, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T pentru ȘI T, T, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.
La primul și al doilea apel nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Având în vedere faptul că recurenta, prin cererea de recurs, a solicitat judecata în lipsă Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 257/23.06.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în dosar nr-, judecătorul sindic a respins ca nefondate obiecțiunile formulate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la raportul final al lichidatorului judiciar al debitoarei Com S & C și a admis cererea lichidatorului acestei debitoare, aprobând raportul final și dispunând închiderea procedurii falimentului potrivit art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a dispune astfel, s-a arătat că după depunerea raportului final, la 26.05.2008, creditoarea AVAS a formulat obiecțiuni la acest raport, arătând că lichidatorul desemnat nu a făcut nicio apreciere cu privire la cauzele care au determinat insolvența debitoarei Com S & C sau cu privire la persoanele vinovate de acest lucru, apreciind că se impune convocarea comitetului creditorilor în vederea analizării oportunității formulării unei cereri întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, dar și refacerea raportului final cu precizările și dovezile din care să rezulte diligențele efectuate de către lichidator pentru a intra în posesia documentelor contabile ale debitoarei și arătarea persoanelor vinovate de provocarea stării de insolvență.
Judecătorul sindic a respins obiecțiunile arătând că, în fapt raportul lichidatorului a arătat că nu se impune, față de cele constatate, promovarea unei acțiuni în răspundere întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, solicitând modificarea hotărârii în sensul de a se dispune continuarea procedurii de lichidare cu obligarea lichidatorului judiciar la completarea raportului final cu analiza detaliată a faptelor prevăzute la art.138 din Legea nr.85/2006 și obligarea lichidatorului de a convoca comitetul creditorilor în vederea analizării oportunității de formulare a unei cereri în răspundere.
Se arată în motivarea recursului că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea legii, dar și că, potrivit art. 3041Cod procedură civilă, criticile recurentei nu vor fi limitate la motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Astfel, creditoarea arată că s-a înscris la masa credală în cursul procedurii cu o creanță de 8.808,86 USD și 44.883,08 lei, din care a fost achitată numai suma de 21.142 lei, condiții în care, deși are o creanță însemnată și rămasă neacoperită, lichidatorul a întocmit raportul final solicitând închiderea procedurii cu consecința implicită a prejudicierii statului.
Se reiterează, ca și în obiecțiunile formulate în fața primei instanțe, că lichidatorul s-a rezumat la a constata că nu sunt incidente dispozițiile art. 138, dar a arătat că nu i-au fost puse la dispoziție nici un fel de documente contabile.
În aceste condiții recurenta subliniază că, lichidatorul nu a depus nici un fel de diligențe spre a intra în posesia documentelor debitoarei, în vederea analizării lor, și, în consecință, raportul său nu este de natură a fi considerat amănunțit în privința faptelor care au determinat insolvența și a persoanelor care au determinat acest lucru.
În aceste condiții, recurenta consideră că lichidatorul avea obligația convocării comitetului creditorilor pentru a se stabili oportunitatea formulării unei cereri întemeiate pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 și a sesizării instanței cu o solicitare de autorizare în acest sens.
Atașat recursului creditoarea a depus la dosar înscrisuri, acte justificative ale creanței sale.
Recursul nu este fondat pentru urmatoarele considerente:
Hotararea instantei de fond, prin care a dispus inchiderea procedurii nu are nicio legatura cu achitarea sau nu a datoriilor inscrise in tabelul definitiv al creantelor detinute impotriva Com S & C.
Aceasta hotarare a fost jusificata de art. 132 alin. 2 din Legea nr.85/2006 si intemeiata pe constatarea factuala a primei instante potrivit cu care nicio justificare nu prezuma continuarea procedurii in situația în care toate bunurile identificate în patrimoniul debitoarei au fost valorificate. Așadar, textul legal evocat anterior permite închiderea procedurii, în situația aprobării raportului final și a distribuirii sumelor obținute în urma valorificării bunurilor falitei, chiar dacă nu sunt acoperite integral creanțele înscrise în tabel, legea distingând sub acest aspect, în art. 133.
In ce priveste critica adusa modalitatii in care prima instanta a solutionat obiectiunile formulate de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Curtea va pleca de la chiar argumentele in drept evocate de catre recurenta.
Astfel, potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar, iar dupa intrarea in faliment, lichidatorul, are obligatia intocmirii unui rapoartelor lunare de activitate, intre care, potrivit art. 25 lit. a) din Lege se inscrie raportul amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au determinat insolventa, cu mentionarea persoanelor carora aceasta le-ar fi imputabila si a existentei premiselor pentru formularea unei cereri intemeiate pe dispozitiile art. 138 din Legea nr.85/2006, daca raportul cu acest obiect nu fusese deja intocmit de catre adminstratorul judiciar, pana la intrarea in faliment.
In considerarea numarului multiplu al rapoartelor pe care lichidatorul judiciar este dator a le intocmi în functie de operatiunile desfasurate si in raport cu succesiunea actelor pe care acesta le desfasoara, atat sub aspect procesual, cat si material, raportul care identifica motivele insolventei, persoanele considerate vinovate si oportunitatea formularii unei cereri intemeiate pe dispozitiile art. 138 din Legea nr.85/2006 se situeaza anterior celui final, de care se distinge.
Potrivit art. 129 din Legea nr. 85/2006, raportul final este un act care, potrivit datelor obligatorii pe care le contine, refera judecatorului-sindic situatiile financiare rezultate ca urmare a lichidarii bunurilor debitorului, situatia distribuirilor realizate, sumele reziduale si destinatia lor, legiuitorul nelegand de acest moment al procedurii necesitatea analizarii cauzelor si imprejurarilor care au determinat insolventa, de vreme ce, in succesiunea actelor, in mod firesc, aceste aprecieri se insereaza in continutul unor rapoarte anterioare.
Or, din analiza intregului dosar al instantei de fond, rezulta lichidatorul a efectuat mai multe rapoarte anterioare, acte care au indeplinit conditiile de publicitate pentru ca cei interesati, creditorii din procedura, sa poate sa analizeze oportunitatea sau necesitatea formularii unei cereri intemeiate pe dispozitiile art. 138 din Legea nr.85/2006, chiar si in conditiile in care aceste rapoarte omiteau analiza cauzelor si imprejurarilor care au determinat insolventa si identificarea persoanelor responsabile de acest fapt.
De aceea, faptul ca prin raportul final lichidatorul a omis sa analizeze aspectele legate de aplicarea art. 138 din Legea nr.85/2006 este lipsit de greutate, pentru ca in succesiunea operatiunilor de lichidare, acest raport final nu trebuie sa cuprinda asemenea date.
De asemenea, Curtea infirma temeinicia sustinerii recurentei potrivit cu care instanta de fond urma a impune lichidatorului obligatia de a convoca o sedinta a Comitetului creditorilor pentru analiza oportunitatii formularii unei cereri intemeiate pe dispozitiile art.138 din Legea nr.85/2006.
Din modalitatea in care legiuitorul reglementeaza regimul procesual al acestei actiuni, Curtea subliniaza regula potrivit cu care promovarea unei asemenea actiuni este data in sarcina administratorului sau a lichidatorului judiciar. In masura in care cel ce are o legitimare procesuala principala ramane pasiv in promovarea acestei actiuni sau omite ca in raportarile sale sa arate care au fost cauzele sau imprejurarile care au determinat insolventa, ori persoanele responsabile, iar aceasta pasivitate este de natura a fi in detrimentul creditorilor, legea recunoaste o legitimare secundara si conditionata Comitetului creditorilor in formularea acestei cererei independent de convocarea lor in sedinta la initiativa lichidatorului.
In acest context, Curtea subliniaza ca lichidatorul nu are obligatia legala a convocarii, pe aceste temeiuri, a sedintei Comitetului creditorilor a caror intinativa de a actiona pentru angajarea raspunderii celor considerati responsabili pentru instalarea insolventei este independenta si liberala.
In considerarea argumentelor prezentate, Curtea apreciaza motivele recursului nefondata si astfel, il va respinge, potrivit art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI,împotriva sentinței comerciale nr. 257/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimații COM S & C prin lichidator judiciar, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ T,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.11.2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Cosmin Horia
I
Grefier,
Red.Jud.
2 ex.
19.11.2008
Fond: Tribunalul Teleorman
Președinte:
Președinte:Veronica DănăilăJudecători:Veronica Dănăilă, Iulia Prelipcean, Cosmin Horia
