Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1370/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1674/2009)
ROMÂNIA
CURTEA - APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1370
Ședința publică de la 29 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Mihaela Negulescu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 3: Gabriela
GREFIER -
******************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta creditoare DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 împotriva sentinței comerciale nr.2370/04.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - - 2000 SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR EURO și intimatul -.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale active în recurs a creditoarei și reține cauza în pronunțare pe această excepție.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr.2370/04.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea judiciar SC - - 2000 SA- EURO în contradictoriu cu pârâtul - de atragere a răspunderii patrimoniale întemeiată pe articolului 138 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
În temeiul dispozițiilor articolului 131 din Legea nr.85/2006, a fost închisă procedura insolvenței împotriva debitoarei SC - - 2000 SA și s-a dispus radierea din Registrul Comerțului Bas ocietății debitoare, iar potrivit articolului 135 din lege s-a dispus ca sentința de închidere a procedurii să fie notificată Directiei Generala a Finantelor Publice B și ORC B pentru efectuarea mențiunii.
S-a dispus și plata către lichidatorul judiciar EURO a sumei de 1000 lei, reprezentând onorariu lichidator, precum și suma de 585 lei cheltuieli de procedură, ambele din fondul prevăzut la articolul 4 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în speță, lichidatorul judiciar a făcut doar afirmații generice referitor la folosirea bunurilor debitorului în interes personal, fără a indica în concret elemente care să ducă la concluzia îndeplinirii condiției prevăzute la articolul 138 lit. a din lege. S-a mai reținut că reclamantul a făcut doar afirmații generice atât la continuarea activității în interes personal, cât și la dezinteresul arătat față de respectarea condițiilor și normelor legale, fără a indica în concret elemente care să ducă la concluzia îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 138 lit c din lege, neaflându-ne în speță în nici una din ipotezele prevăzute de lit. caa rticolului 138 din lege.
S-a mai apreciat că împrejurarea că debitorul nu a depus la dosar actele prevăzute de articolul 28 din Legea nr.85/2006 în termenul prevăzut de articolul 35 din lege, ori că nu a depus toate raportările contabile la organele fiscale ori la ORC, nu poate fi asimilată nu nîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea conform legii, în lipsa unor probe certe. Simplul fapt că pârâtul nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii române nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii lor în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență, în speță, lichidatorul nefăcând dovada raportului de cauzalitate.
Cu privire la incidența dispozițiilor articolului 138 lit. e din lege, reclamanta nu a indicat care sunt bunurile din patrimoniul debitorului care au fost deturnate sau ascunse de către pârât când a avut loc săvârșirea faptei, care nu este identică cu vânzarea bunurilor și din ce mijloace de probă rezultă aceasta, deși sarcina probei îi aparține.
Prima instanță a mai reținut că în cauză, lichidatorul judiciar nu a indicat faptic în patrimoniul debitorului bunuri mobile sau imobile care să fie valorificabile.
S-a constatat că debitorul nu deține bunuri, prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele sau cheltuielile administrative, astfel încât o continuare a procedurii nu s-ar justifica, atâta timp cât finalitatea urmărită de lege nu ar putea fi atinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, creditoarea DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în motivele de recurs că răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți este o răspundere specială care oferă creditorilor mijloace juridice pentru a asigura bunurile necesare acoperirii pasivului debitoarei. S-a mai invocat că s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate între faptele culpabile ale membrilor organelor de conducere ale debitoarei și prejudiciul cauzat creditorilor, prin neplata datoriilor și dezinteresul manifestat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății.
În cauză nu s-a depus întâmpinare.
Examinând recursul declarat în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, cu calitatea procesuală a persoanei care a declarat recursul și dispozițiile Legii nr. 85/2006, Curtea reține următoarele: la termenul din data de 29.10.009, instanța de recurs a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active în recurs.
Excepția este întemeiată și urmează a fi admisă.
Potrivit dispozițiilor articolului 8 din Legea nr.85/2006, hotărârile pronunțată de judecătorul-sindic în procedura insolvenței pot fi atacate cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel.
Conform dispozițiilor articolului 149 din Legea nr. 85/2006, dispozițiile legii privitoare la procedura insolvenței se completează, în măsura compatibilității lor, cu dispozițiile Codului d e procedură civilă. Având în vedere că privitor la condițiile de exercițiu a căii de atac a recursului, Legea nr.85/2006 nu prevede dispoziții speciale, devin incidente dispozițiile articolului 99 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
Din interpretarea dispozițiilor articolului 3021alin. 1 lit. a Cod procedură civilă, reiese că au acces la calea de atac a recursului numai persoanele care au calitatea de parte în procesul soluționat prin hotărârea recurată, câtă vreme cererea de recurs trebuie să cuprindă numele, domiciliul sau reședința părților.
În speță, hotărârea a fost atacată de către creditoarea DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 pe considerentul că prima instanță a respins ca nefondată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului SC -. - SA.
Din actele și lucrările dosarului, rezultă că cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fost formulată de către lichidatorul judiciar EURO, în contradictoriu cu pârâtul -, prin care a solicitat obligarea acestuia să suporte pasivul debitoarei în sumă de 17.838 lei.
Potrivit articolului 138(1) din Legea nr.85/2006, la cererea administratorului judiciar sau, judecătorul - sindic poate dispune atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat starea de insolvență prin fapte prevăzute de articolul 138 literele a-g din lege.
Autorizarea cerută judecătorului sindic de către Comitetul creditorilor, pentru formularea acestui tip de cerere, se face în condițiile articolului 138(3) din lege care prevede inclusiv omisiunea administratorului/ cu privire la formularea acțiunii.
În cauza de față, cererea întemeiată pe articolul 138(1) literele a,c,d,e din Legea nr.85/2006 a fost formulată de lichidatorul judiciar, caz în care nu a fost formulată o cerere în temeiul articolului 138(3) din lege.
În acest context, legitimarea procesuală activă ordinară a aparținut judiciar, deci calitatea de părți litigante la fondul cauzei au avut-o lichidatorul judiciar ca reclamant și - ca pârât, prin natura cauzelor aflate sub incidența Legii nr. 85/2006 fiind alăturați acestui cadru procesual și creditorii interesați în acoperirea masei pasive.
În concluzie, câtă vreme cererea de atragere a răspunderii a fost formulată de lichidatorul judiciar, iar simetria cadrului procesual în recurs presupune calitatea de recurent a aceluiași subiect de drept, rezultă că recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 ce nu a avut calitate procesuală în cererea întemeiată pe articolul 138 din Legea nr.85/2006, este formulat de o persoană fără legitimare procesuală activă.
Astfel, întrucât cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, întemeiată pe dispozițiile articolului 138 lit. a,c,d,e, din Legea nr. 85/2006, a fost formulată de către lichidatorul judiciar creditorul individual, în speță DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 B, nu este legitimat procesual activ în recurs, neexistând identitate între titularul cererii de recurs și cel care a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale.
Pentru considerentele expuse, Curtea urmează să admită excepția și să respingă recursul ca fiind promovat de o persoană fără calitate procesuală activă în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția.
Respinge recursul ca fiind promovat de o persoană fără calitate procesuală activă în recurs, declarat de recurenta creditoare DIRECȚIA VENITURI BUGET LOCAL SECTOR 2 cu sediul în B, sector 2,-, împotriva sentinței comerciale nr.2370/04.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - - 2000 SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR EURO cu sediul în B, sector 4, la sediul:-,. 15,. A,. 2,. 4 și cu sediul în B, sector 2,- și intimatul -.
Irevocabila.
Pronunțată în ședință publică din data de 29.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
-
Red. Jud.
Tehnored.
2 ex.
11.11.2009
.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Carmen Mihaela NegulescuJudecători:Carmen Mihaela Negulescu, Eugenia Voicheci, Gabriela
