Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.--
DECIZIA NR.14/C/2010-
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Tătar Ioana judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Blaga Ovidiu
- - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului comercial formulat de pârâtul, din, nr.41, jud.B, în contradictoriu cu intimații creditori SC " " SA ( fosta SC "" SA Z), cu sediul în Z,-, jud.S, BANK - Sucursala B, cu sediul în O,-, jud.B, PRIMĂRIA O, cu sediul în O, nr.1, jud.B,ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE O,cu sediul în O, str. -, nr.2/B, jud.B, SC " " SRL, cu sediul în, nr.366, jud.B,SC "" SA,cu sediul în O,-, jud.B, intimata debitoareSC " " SRL,cu sediul în O, str. -, nr.2. -27,.2. -, J- -prin lichidator O SPPI,cu sediul în O, Parcul, nr.4/A, jud.B, intimata pârâtă,din O, str. -, nr.2. -27,.2. jud. și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,cu sediul în O,-, jud.B împotriva sentinței nr.131/F din 22 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosarul nr-, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere (Legea nr.64/1995 - art.137).
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimata creditoare BANK - Sucursala B - consilier juridic în baza delegației nr.- din 21 octombrie 2009 pentru intimata pârâtă - lipsă avocat în baza împuternicirii avocațiale din 21.10.2009 emisă de Baroul Bihor - cabinet individual, lipsă fiind recurentul pârât, intimatele creditoare SC " " SA, Primăria O, Administrația Finanțelor Publice O, SC " " SRL, SC "" SA, intimata debitoare SC " " SRL - prin lichidator O SPPI și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru, achitată prin chitanța nr.- din 20 martie 2009, plus 0,15 lei timbru judiciar, precum și faptul că TRIBUNALUL BIHORa comunicat instanței întreg dosarul de faliment, cauza se află la al doilea termen de judecată în recurs, după care:
Reprezentanții părților prezente arată că nu au cereri sau excepții de formulat.
Nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei pârâte solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe arătând că bunurile și utilajele societății SRL puteau fi ridicate doar în prezența administratorului, temeinic și juridic fiind motivată sentința instanței de fond, lichidatorul cel fiind îndreptățit să formuleze recurs, fără cheltuieli de judecatp.
Reprezentantul intimatei creditoare BANK - Sucursala B, solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.131/F din 22 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, În temeiul art. 138 alin.1 lit.e din Legea privind procedura insolvenței,
A fost admisă cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar OIO, Parcul nr. 4/A, județul B, cod de identificare fiscală -, număr de înregistrare în registrul societăților profesionale 0119, număr de ordine în lichidatorilor judiciari 2150, în contradictoriu cu pârâtul, cetățean sirian, domiciliat în Siria, loc.--9, cu ultimul domiciliu cunoscut în O,. nr.46,.B,.47, jud.B, în calitate de fost administrator al debitorului SRL, cu sediul în O, str. -, nr.2. -27,.2. jud.B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-.
A fost obligat pârâtul să aducă la masa credală suma de 102.907,356 lei RON, sumă destinată acoperirii datoriei către creditori.
A fost respinsă ca nefondată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată în raport cu fostul administrator al debitorului susmenționat, cu domiciliul în O,-, -,.2. jud.
A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din următoarele fapte: -e) "au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia".
Analiza elementelor răspunderii patrimoniale întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței presupune îndeplinirea următoarelor condiții cumulative: existența uneia dintre faptele prevăzute la art. 138 alin. 1 lit.a-g din Legea nr. 85/2006, reținerea unei culpe grave în administrarea societății, existența unui prejudiciu patrimonial și existența raportului de cauzalitate între fapta culpabilă și prejudiciul produs societății și implicit, creditorilor.
Dispozițiile art. 72 din legea nr. 31/1990 republicată și actualizată, stipulează că: "Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și de cele special prevăzute în această lege."
Referitor la existența faptei culpabile, instanța a reținut că potrivit raportului lichidatorului judiciar depus la filele 48-52 din volumul 2, din cuprinsul actelor contabile care i-au fost puse la dispoziție a rezultat că debitoarea a avut în patrimoniu un autoturism 1304, înstrăinat la data de 15.02.2002, în schimbul prețului de 30.277.362 lei, cuprins în contabilitatea debitoarei, motiv pentru care judecătorul sindic a aprobat radierea de pe numele debitoarei; un cuptor de panificație tip, vândut de către lichidator la data de 02.12.2004 către SC "" SRL, pentru suma de 183.183.840 lei, care a fost și distribuită de către lichidator (fila 57 din vol. II),; un alt cuptor de panificație achiziționat de către debitoare de la SC " " SRL B, în baza facturii nr.-/11.01.1999, care nu a putut fi identificat, din cauza lipsei de pe factură a datelor de identificare ale bunului; utilaje independente, rezervoare, linie de îmbuteliere, depozitate la SC "" SRL, care de asemenea nu au putut fi identificate, întrucât din verificări a rezultat că au fost de către fostul administrator al debitoarei într-o locație necunoscută.
În vederea identificării bunurilor lăsate în depozit la SC "" SRL, lichidatorul a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, solicitând identificarea autorilor infracțiunii de furt a bunurilor, plângere soluționată prin rezoluția dată în dosarul nr.2592/P/2005, prin care s-a confirmat neînceperea urmăririi penale în cauză, reținându-se că din cercetările efectuate și din declarațiile martorilor audiați a rezultat că în cursul anilor 2001 - 2002, reprezentanții SC " " SRL au ridicat aceste bunuri și le-au transportat spre o locație necunoscută.
Având în vedere aceste aspecte, prin raportul de activitate întocmit pentru termenul de judecată din data de 31.01.2006, lichidatorul a arătat că există temeiuri pentru atragerea răspunderii patrimoniale atât a fostului administrator, întrucât a dispus fără drept de bunurile societății, cât și a actualei administratoare, care a achiziționat marfa pentru societatea debitoare, folosindu-se de un CEC fără acoperire.
Lichidatorul a mai formulat o plângere penală împotriva fostului administrator, pentru săvârșirea infracțiunii de furt, soluționată de asemenea, prin rezoluția dată în dosarul nr.55/P/2006, prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale în cauză, făcându-se referire la rezultatul cercetărilor din dosarul nr.2592/P/2005, în privința bunurilor depozitate la SC "" SRL, iar relativ la cuptorul rotativ de panificație, în urma cercetărilor rezultând că acesta a fost depozitat la o firmă din O de către fostul administrator, acesta fiind și proprietarul bunului.
Tot pentru identificarea cuptorului rotativ, lichidatorul a reușit să-l contacteze pe fratele fostului administrator, acesta arătând că bunul a fost depozitat și abandonat la o societate din O, aspecte care nu s-au confirmat, în urma cercetărilor efectuate de către lichidator.
Elementele constitutive ale faptei prevăzute de art.138 lit.e din Legea 85/2006 se referă la acțiunea de deturnare a unei părți din activul persoanei juridice, aceasta constând în schimbarea destinației unor bunuri ce aparțin acesteia, sau la acțiunea de ascundere a unei părți din pasivul persoanei juridice, respectiv as unor bunuri sau drepturi patrimoniale ale debitorului.
Întrucât bunurile descrise în raportul lichidatorului judiciar nu au fost recuperate, având în vedere atribuțiile administratorului judiciar, operează o prezumție de culpă în sarcina administratorului debitorului constând în gestionarea defectuoasă a patrimoniului acestuia.
Referitor la existența raportului cauzal dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat societății și implicit, creditorilor, aceasta constă în aceea că administratorul societății, prin fapta sa culpabilă a contribuit la aducerea societății în stare de insolvență.
Astfel, administratorul debitoarei a creat condițiile favorabile ajungerii societății în stare de insolvență prin omisiunea de a încasa creanțele debitorilor societății și prin nepredarea bunurilor menționate în evidențele contabile ale societății, cu consecințe păgubitoare pentru patrimoniul societății și implicit pentru creditori.
Totodată, jurisprudența (Decizia nr. 156/31.01.2003 a Curți de Apel București - Secția a V-a comercială), s-a pronunțat în sensul că se impune existența raportului de cauzalitate între fapta personală și prejudiciul suferit de averea debitorului și, consecutiv, de creditori, - și în situația în care fapta a constituit numai o condiție favorabilă pentru realizarea efectului", această opinie fiind exprimată și în doctrina juridică.
Cu privire la condiția privind existența și întinderea prejudiciului, aceasta constă în contribuția administratorului la diminuarea activului societății debitoare, în speță prin fapta sa culpabilă administratorul debitoarei fiind răspunzător de întreg pasivul patrimonial.
În ceea ce privește răspunderea administratorului, aceasta nu poate fi reținută în cauză, întrucât cauza penală ce formează obiectul dosarului nr.7071/2004 se află în rejudecare ca urare a admiterii apelului prin decizia penală nr.512/A/2004, în cauză nefiind întrunite elementele prevăzute de art.138 din Legea 85/2006 privind existența și întinderea prejudiciului, existența faptei culpabile și a raportului cauzal dintre faptă și prejudiciul constatat.
Referitor laexcepția autorității de lucru judecatinvocată de la termenul de judecată din 18.10.2007, deoarece temeiul legal care stă la baza pronunțării Deciziei penale nr. 512/A/2004 a Tribunalului Cluj - Secția penală, prin care s-au admis apelurile declarate în cauză de inculpata împotriva Sentinței penale nr. 1047/1.07.2004 a Judecătoriei Cluj -N, desființându-se în întregime sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond, respectiv temeiul răspunderii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 4. pen. este diferit de acela al răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 actualizată, privind procedura insolvenței, iar în orice caz, soluția instanței penale nu este definitivă și irevocabilă, cauza penală aflându-se în faza de rejudecare după casare cu trimitere la instanța de fond.
Față de considerentele anterior expuse, în cauză fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 138 alin.1 lit. e din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, instanța a admis sesizarea formulată de lichidatorul judiciar, privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, și în consecință, l-a obligat pe acesta să aducă la masa credală a debitoarei, suma de 102.907,356 lei RON, sumă destinată acoperirii datoriei către creditori.
Împotriva hotărârii pronunțate de judecătorul sindic a declarat recurs în termen, legal timbrat, recurentul solicitând instanței admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de antrenare a răspunderii sale patrimoniale.
În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că sentința este lovită de nulitate deoarece în cauză nu a existat niciodată îndeplinită procedura de citare cu recurentul pârât care are domiciliul în comuna nr.41 aspect care se poate dovedi cu acte oficiale. În același timp arată că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală și pe fondul ei. În hotărâre s-a ținut cont exclusiv de susținerile administratoarei care a aruncat toată vina pe recurent, care nefiind citat corect nu s-a putut apăra. Este de reținut că marfa care a dispărut achiziționată de la Caf ost de fapt cumpărată de sau a depozitat-o la ea în localitatea aspect ce se poate prob cu martori. Arată că s-a reținut fără nici o probă că a sustras marfa de la SRL, respeciv, instanța reținând vinovăția sa dintr-un proces verbal de depozitare, deși realitate nu estre așa cum apare în acest act.
Deși s-a dispus radierea unor active și debite din contabilitatea societății de către lichidator, s-a reținut culpa gravă a recurentului. Împrejurarea că factura eliberată de SRL B nu cuprinde toate datele necesare identificării utilajului se reține tot ca și culpă a sa în administrarea societății. Apreciază că nu există nici un motiv de atragere a răspunderii sale patrimoniale în sensul celor prevăzute de legea falimentului.
În drept au fost invocate prev.art.394 pct.5, 8 și 9 cod procedură civilă.
Intimații legal citați în cauză nu au depus întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului și menținerea în totalitate a sentinței atacate.
Instanța de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu reține că este nefondat urmând ca în baza prev.arr8 din Legea 85/2006, art.312 cod procedură civilă, să dispună respingerea lui ca atare și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată în data de 03.04.2007 lichidatorul judiciar al debitoarei falite a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a recurentului pârât în solidar cu intimata pârâtă pentru acoperirea creanțelor rămase neachitate în sumă de 102.907,35 lei.
În vederea soluționării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale, lichidatorul judiciar a indicat adresa recurentului cetățean sirian din Siria loc --9 adresă pe care chiar recurentul și-a indicat-o drept domiciliu în declarația de creanță depusă la dosarul cauzei la fila 104 Volumul II. La această adresă prin scrisoare recomandată i s-au comunicat traduse în limba engleză cererea introductivă și actele anexe, iar ulterior constatându-se lipsa acestuia de la adresa indicată în temeiul prev.art. 95 cod procedură civilă s-a dispus citarea acestuia la ușa instanței și într-un ziar de largă răspândire.
Pentru termenul din data de 22.01.2009 când s-a soluționat cauza recurentul a fost citat atât la ușa instanței cât și în ziar e largă răspândire conform dovezilor aflate la filele 126-129 Volumul III.
Motivul de recurs constând în nelegala citare a recurentului la judecarea și soluționarea cauzei la instanța de fond se reține că este nefondat, câtă vreme acesta a fost citat la adresa pe care și-a declarat-o în fața instanței prin cererea de înscriere la masa credală cât și prin publicitate datorită restituirii dovezii de citare cu acesta la adresa indicată. la care face vorbire recurentul în cererea de recurs, din loc. nr.41 nu fost indicată în fața primei instanțe, iar odată cu recursul declarat, recurentul nu a făcut dovada instanței că locuiește în mod legal la această adresă în România și că de la această adresă ar fi trebuit să fie citat. Ori, nefăcându-se dovada prin înscrisuri oficiale că reședința recurentului se află la adresa indicată nu se poate reține cu drept temei că în mod greșit prima instanță a procedat la soluționarea cauzei fără citarea lui la adresa respectivă, câtă vreme din actele dosarului de fond rezultă că s-au luat toate mijloacele procedurale prevăzute de lege pentru citarea recurentului în vederea prezentării la proces, atât la adresa pe care acesta a invocat-o în fața primei instanțe cât și prin publicitate.
Cu privire la fondul cauzei se reține că potrivit prev.art. 138 alin.1 lit.e din Legea 85/2006 la cererea administratorului sau lichidatorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în insolvență că fie suportat de membrii organelor de conducere ori de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență, prin deturnarea, ascunderea unei părți din activul persoanei juridice, ori prin mărirea în mod fictiv al pasivului societății.
Recurentul pârât a îndeplinit calitatea de asociat și administrator al societății falite până la data 29.03.2002 când a cesionat părțile sociale în favoarea pârâtei, fiindu-i retrasă și calitatea de administrator al firmei (fila 9 - supliment I).
Pe perioada cât a îndeplinit funcția de administrator al firmei debitoare falită a deținut o serie de bunuri mobile (cuptoare de panificație, utilaje independente, rezervoare linie de îmbuteliere) care după intrarea în procedura falimentului nu au fost identificate.
Din cercetările efectuate de lichidatorul judiciar cât și de organele de urmărire penală a rezultat că aceste bunuri au fost ridicatede către pârâtul recurent și într-o locație necunoscută.
Așadar, cuptorul de panificație achiziționat în 11.01.199 (fila 313 volumul I) de societatea SC SRL a fost preluat de fostul administrator al societății - pârâtul recurent la momentul la care acesta a cesionat părțile sociale către pârâta și dus spre depozitare la diverse firme și apoi abandonat la SC Aspectul ridicării cuptorului și depozitării lui la alte societăți deși era bunul falitei a fost dovedit cu declarația dată de către fratele recurentului lichidatorului judiciar (fila 81 volumul II) precum și a reprezentanților legali ai firmelor la care a fost depozitat (fila 67) și de la care s-a ridicat de către pârât.
De asemenea societatea falită a deținut în proprietate o serie de bunuri - utilaje independente, rezervoare, linie de îmbuteliere care în anul 1996 au fost lăsate în posesia și folosința societății SC SRL, stipulându-se între părți că doar recurentul pârât se poate prezenta pentru ridicarea lor (fila 321 volumul I). din cercetările efectuate de organele de cercetare penală ca urmare a plângerii formulate de lichidator, a rezultat că aceste utilaje au fost ridicate în anii 2001-2002 de către reprezentantul legal al falitei ( FI-.ii).
Având în vedere aceste aspecte se reține că în mod judicios prima instanță a reținut în sarcina recurentului pârât săvârșirea faptei prevăzute de art.138 lit.e din lege, respectiv folosirea și ascunderea unei părți din activul falitei debitoare, câtă vreme acesta a luat bunurile societății și nu le-a restituit, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii sale patrimoniale.
Prin urmare se reține că motivele de recurs invocate de recurent în sensul obligării sale fără a se administra vreo probă sunt nefondate, acesta nefăcând dovada contrariului în fața instanței. De asemenea se reține că prin rezoluția parchetului nu s-a reținut nevinovăția sa, ci dimpotrivă s-a constatat ridicarea bunurilor de către reprezentanții legali ai falitei în perioada în care recurentul îndeplinea această calitate.
Cât privește marfa achiziționată de la C se reține că acest aspect nu s-a reținut în sarcina recurentului, el urmând a fi clarificat în dosarul penal al pârâtei, astfel că motivele de recurs privitoare la reținerea ei în sarcina recurentului sunt nefondate.
Cu privire la reținerea în cuprinsul sentinței, a bunurilor care au fost identificate și ulterior valorificate de lichidatorul judiciar se constată că, acest aspect s-a reținut în considerentele sentinței ca o descriere a stării de fapt și de drept a patrimoniului falitei și nu ca o faptă imputabilă recurentului, astfel că nu se poate reține greșita imputare și a acestor bunuri, cum invocă recurentul.
Cât privește utilajul cumpărat de la SC SRL B neidentificat de lichidator, acesta s-a reținut în sarcina recurentului deoarece din probatoriul administrat a rezultat că l-a ridicat din societate și nu l-a restituit ulterior, motivul reținerii faptei fiind acest aspect și nu lipsa tututor elementelor de identificare a bunului.
Drept urmare, instanța de recurs reține că motivele de recurs invocate în cauză sunt nefondate urmând a dispune respingerea ca nefondat a recursului și menținerea n totalitate a sentinței atacate ca legală și temeinică.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată, deoarece acestea nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, din, nr.41, jud.B, în contradictoriu cu intimații creditori SC " " SA ( fosta SC "" SA Z), cu sediul în Z,-, jud.S, BANK - Sucursala B, cu sediul în O,-, jud.B, PRIMĂRIA O, cu sediul în O, nr.1, jud.B,ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE O,cu sediul în O, str. -, nr.2/B, jud.B, SC " " SRL, cu sediul în, nr.366, jud.B,SC "" SA,cu sediul în O,-, jud.B, intimata debitoareSC " " SRL,cu sediul în O, str. -, nr.2. -27,.2. -, J- -prin lichidator O SPPI,cu sediul în O, Parcul, nr.4/A, jud.B, intimata pârâtă,din O, str. -, nr.2. -27,.2. jud. și intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,cu sediul în O,-, jud.B împotrivasentinței nr.131/F din 22 ianuarie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.dec.
În concept 18.01.2010.
Sent.fond.
Tehnored.12 ex.
În 19.01.2010.
10 com.
intimata creditoare- BANK - Sucursala recurentul pârât -, din, nr.41, jud.B
intimații creditori - SC " " SA ( fosta SC "" SA
Z),Z,str.-,nr.10,jud.
-PRIMĂRIA O, O, nr.1
- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE O O, str. -, nr.2/B,
- SC " " SRL, cu sediul în, nr.366, jud.B,
-SC.""SA, O, -
- intimata debitoare - SC " " SRL, cu sediul în
O, str. -, nr.2. -27,.2.
-, J- - prin lichidator
O SPPI,
O, Parcul, nr.4/A,
-intimata pârâtă-, O,-
- intimatul - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ
TRIBUNALUL BIHOR, O,-
Președinte:Tătar IoanaJudecători:Tătar Ioana, Blaga Ovidiu, Bocșe Elena
