Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal -

DOSAR Nr.-

DECIZIA NR. 290/C/2008

Ședința publică din 4 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Boța Marilena

JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana

JUDECĂTOR 3: Blaga Gabriela

GREFIER: - -

&&&&&&&&&&&&

Pe rol fiind judecarea recursului comercial declarat de recurent ADMINISTRATOR - com., nr. 90, Județ B, în contradictoriu cu intimat - creditor SC BANK AG - LA CABINET AV. - B, sector 5, STR.-.-., nr. 3, intimat - debitor SC SRL O, STR.-.- NR.3.55, J-, CUI R --PRIN LICHIDATOR - O, STR.- -, nr. 6, Județ B și intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR - O, STR.- -, nr. 11, Județ B, împotriva sentinței nr.149/Com din 21 februarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, având ca obiect angajare răspundere.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul nu este legal timbrat, deși recurenta a fost citată cu mențiunea să achite taxa de timbru în cuantum de 19.5 lei plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, conform dovezii de citare fila 13, după care:

Instanța invocă din oficiuexcepția de netimbrare a recursului.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra prezentului recurs constată următoarele:

Prin sentința nr. 149/F/ 21.02.2008 TRIBUNALUL BIHOR a admis sesizarea formulată de lichidator judiciar, cu sediul în O,-, județul B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în lichidatorilor UNPIR 11749, în contradictoriu cu administratorul )., cu domiciliul în Com., nr. 90, de, jud

A obligat pe administratorul ). să aducă la masa credală a debitoarei, cu sediul în O,-,. 55, județul B, R -, înregistrată în Registrul Comerțului B sub nr. J-, reprezentată prin lichidator judiciar, cu sediul în O,-, județul B, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în lichidatorilor UNPIR 11749, suma de 97.525,36 RON, sumă destinată acoperirii datoriei către creditori.

Pentru a hotără astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Analiza elementelor răspunderii patrimoniale întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței presupune îndeplinirea următoarelor condiții cumulative: existența uneia dintre faptele prevăzute la art. 138 alin. 1 lit.a-g din Legea nr. 85/2006, reținerea unei culpe grave în administrarea societății, existența unui prejudiciu patrimonial și existența raportului de cauzalitate între fapta culpabilă și prejudiciul produs societății și implicit, creditorilor.

In conformitate cu prevederile art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată și actualizată, " Societățile comerciale și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze și să conducă contabilitate proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, și contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activității."

Potrivit art. 11 alin. 1 din același act normativ, "Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unități respective."

Aceste dispoziții legale se coroborează cu prevederile art. 72 din legea nr. 31/1990 republicată și actualizată, potrivit cărora,"Obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și de cele special prevăzute în această lege."

În mod explicit prevederile art. 73 din legea susmenționată precizează condițiile, limitele și natura juridică a răspunderii administratorilor societății comerciale, stipulând că "Administratorii sunt solidar răspunzători față de societate pentru: c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;"

Referitor la existența faptei culpabile, se reține că potrivit Raportului lichidatorului judiciar asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului O, depus la instanță la termenul de judecată din 15.02.2007, neîncasarea clienților societății și nerestituirea avansurilor de trezorerie au dus la încetare de plăți și deci la acumularea de datorii, astfel că de la datorii de 146.904 lei în anul 2004 se ajunge la datorii neachitate de 301.433 lei în anul 2006.

Potrivit concluziilor aceluiași raport, principalele cauze care au generat încetarea plăților societății sunt: neîncasarea clienților și nerestituirea sumelor luate sub forma avansurilor de trezorerie; creșterea cheltuielilor în anul 2005 într-o măsură mult mai mare decât cea a veniturilor din exploatare și în final sistarea lucrărilor de construcții ori refacerea celor începute prin acumularea de cheltuieli cu materii prime și cheltuieli salariale; managementul defectuos desfășurat de administrator a accentuat influența cazurilor mai sus arătate, înrăutățind solvabilitatea societății, care nu și-a achitat în termenul legal obligațiile față de bugetul de stat, fapt ce a generat calcularea și perceperea de dobânzi și penalități.

În cuprinsul Raportului, în secțiunea privind răspunderea organelor de conducere, s-a precizat că, cu ocazia verificării actelor și documentelor financiar-contabile puse la dispoziția lichidatorului (balanțe de verificare și bilanțuri contabile) s-a constatat că societatea debitoare nu a respectat normele legale de ținere corectă a evidenței contabile, și anume: neținerea evidenței analitice a imobilizărilor și neefectuarea inventarierilor anuale; nedescărcarea mijloacelor de transport din evidența contabilă în baza proceselor-verbale de predare - primire încheiate cu locatorul; neținerea evidenței analitice a furnizorilor și clienților; administratorul nedispunând de acte doveditoare (facturi) care să fie predate lichidatorului pentru acționarea în instanță a clienților și furnizorilor-debitori.

Cu privire la predarea gestiunii societății, conform Procesului-verbal de inventariere și predare a gestiunii încheiat în 08.02.2007 ( 111-112 din dosarul cauzei), administratorul nu a fost în măsură să predea lichidatorului nici un bun din patrimoniul societății în sumă de 26.013,57 RON și nu a dispus de resurse bănești pentru restituirea sumelor ridicate din casieria unității sub forma avansurilor spre decontare în sumă de 91.676,06 RON, precum și a numerarului existent în casierie în sumă de 24.671,49 RON, pe care s-a obligat, cu ocazia întocmirii Raportului, să îl predea în maxi 90 zile, pentru reîntregirea averii debitorului, și nici o valoare bănească proprietatea societății, contabilizată în balanța de verificare la 30.06.2006, înregistrându-se o lipsă în gestiunea societății de 142.361,12 RON, DIN CARE 121.400,96 RON reprezintă clienți neîncasați, iar 5.339 RON reprezintă furnizori-debitori, a căror componență nu se cunoaște cu exactitate, iar administratorul nu dispune de acte doveditoare (facturi) care să fie predate lichidatorului pentru acționare în instanță, aspecte ilustrate și în cuprinsul Raportului de cauze.

În consecință, se reține în sarcina administratorului debitoarei săvârșirea faptelor culpabile prevăzute de art. 138 lit. d și e din Legea nr. 85/2006, constând într-o inacțiune, faptă omisivă, având ca element material neîndeplinirea obligației legale de a conduce contabilitatea în conformitate cu legea, precum și deturnarea unei părți din activul persoanei juridice debitoare. Referitor la existența raportului cauzal dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat societății și implicit, creditorilor, aceasta constă în aceea că administratorul societății, prin fapta sa culpabilă, greșeală de gestiune în sens larg, a contribuit la aducerea societății în stare de insolvență.

Astfel, prin omisiunea de a conduce evidența contabilă în conformitate cu legea administratorul debitoarei a creat condițiile favorabile unei activități contabile necontrolate, cu consecințe păgubitoare pentru patrimoniul societății și implicit,pentru creditori.

Lipsa evidențelor contabile indică o administrare frauduloasă a averii debitorului și constituie o premisă pentru aplicarea art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Totodată, jurisprudența (Decizia nr. 156/31.01.2003 a Curți de Apel București - Secția a V-a comercială), s-a pronunțat în sensul că se impune existența raportului de cauzalitate între fapta personală și prejudiciul suferit de averea debitorului și, consecutiv, de creditori, - și în situația în care fapta a constituit numai o condiție favorabilă pentru realizarea efectului", această opinie fiind exprimată și în doctrina juridică.

Cu privire la condiția privind existența și întinderea prejudiciului, aceasta constă în contribuția administratorului la diminuarea activului societăți debitoare, în speță prin fapta sa culpabilă administratorul debitoarei fiind răspunzător de întreg pasivul patrimonial.

În ceea ce privește existența faptei prevăzute la art. 138 lit. e din Legea nr. 85/2006, aceasta condus în mod direct la cauzarea prejudiciului patrimonial

Față de considerentele anterior expuse, în cauză fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, instanța va admite cererea formulată de creditoarea introductivă, privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, obligând pe administratorul ). să aducă la masa credală a debitoarei suma de 97.525,36 RON, sumă destinată acoperirii datoriei către creditori.

Având în vedere culpa procesuală a debitoarei și prevederile art. 274 Cod proc. civilă, instanța va respinge ca nefondată cererea acesteia privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri în termen și netimbrat a declarat recurs administratorul )..

Examinând hotărârea atacată prin prisma excepției de netimbrare invocată din oficiu, Curtea de APEL ORADEA reține următoarele:

Articolul 20 alin. 1 din Legea 146/1997 prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar art. 11 alineat 1 din același act normativ reglementează că cererile pentru exercitarea recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.

În speță, deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a-și achita taxele de timbru stabilite de instanță, respectiv 19.5 RON taxă de timbru plus 0,15 lei timbru judiciar, așa cum rezultă din dovada de la fila 13 din dosar, aceasta nu s-a conformat, motiv pentru care instanța de recurs va face aplicarea art. 20 alin. 2 din Legea 146/1997 și a OG32/1995 privind timbrul judiciar și în consecință va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbratrecursul declarat de recurent ADMINISTRATOR - com., nr. 90, Județ B, în contradictoriu cu intimat - creditorSC BANK AG- LA CABINET AV. - B, sector 5, STR.-.-., nr. 3, intimat - debitor SC SRL, STR.-.- NR.3.55, J-, CUI R --PRIN LICHIDATOR - O, STR.- -, nr. 6, Județ B și intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR - O, STR.- -, nr. 11, Județ B, împotriva sentinței nr.149/Com din 21 februarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în totul.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică, azi 4 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

Red.dec.G/în concept:09.09.2008

Jud.fond:

Dact.MG/09.09.2008

Președinte:Boța Marilena
Judecători:Boța Marilena, Rițiu Roxana, Blaga Gabriela

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 290/2008. Curtea de Apel Oradea