Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 356/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.356
Ședința publică din 9 martie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
Grefier:- -
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea recurentă DGFP CSî mpotriva sentinței civile nr.952/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - Agro- SRL prin lichidator, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică sunt lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.952/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- s-a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului - Agro- SRL și radierea acestei debitoare din registrul comerțului de sub nr. J-, în temeiul art.136 din Legea nr.85/2006, a fost descărcat lichidatorul, de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art.135 din Legea nr.85/2006, s-a dispus notificarea prezentei sentințe Direcției Finanțelor Publice C-S, Oficiului Registrului Comerțului pentru efectuarea mențiunii de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a constatat că prin sentința comercială nr.414/JS/08.05.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței - procedura generală - împotriva debitorului - Agro- SRL, iar prin sentința comercială FN/JS/25.09.2008 s-a dispus începerea procedurii simplificate a falimentului debitorului; că la masa credală s-au înscris creditorii "CFR Călători" SA -. de Transport Feroviar Călători SA, T și C-S, că declarația de creanță depusă la data de 11.11.2008 este formulată pentru aceeași sumă de 23.498 lei cu care creditorul C-S s-a înscris la masa credală în data de 13.06.2008 și că la data de 30 octombrie 2008 lichidatorul, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - Agro- SRL a solicitat să se dispună închiderea procedurii insolvenței în baza art.131 din Legea nr.85/2006 depunând raportul final.
S-a mai reținut că lichidatorul a precizat că nu a identificat bunuri în patrimoniul debitorului, a efectuat toate notificările dar nu a intrat în posesia documentelor prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006. La data de 29.08.2006 adunarea creditorilor a decis închiderea procedurii insolvenței în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 și a apreciat că în situația neachitării datoriilor se impune antrenarea răspunderii patrimoniale a reprezentanților debitorului conform art.138 din Legea nr.85/2006.
De asemenea, lichidatorul a precizat că pentru angajarea răspunderii materiale este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor privitor la fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate, vinovăție, iar în cauză nu se pot proba faptele culpabile ale asociaților - administratori și, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006.
Instanța de fond a mai constatat că la raportul final nu s-au formulat obiecțiuni, că în mod corect în cauză nu s-a formulat acțiunea pentru antrenarea răspunderii patrimoniale în lipsa unor probe certe, pertinente și concludente astfel că în temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței a aprobat raportul final și a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, recurs creditoarea DGFP CSs olicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a putea fi promovată de către comitetul creditorilor acțiunea în răspundere materială, în condițiile legii, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate, în sensul dispunerii antrenării răspunderii materiale a administratorului și obligarea acestuia la plata către DGFP CSa creanțelor bugetare datorate.
În motivarea recursului, creditoarea a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății, sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile, sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea -, iar conform art. 73 alin. 1 din Legea 31/1990, administratorii sunt răspunzători față de societate pentru - c)existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere.
Creditoarea a mai arătat că administratorul societății nu a depus documentele contabile la lichidatorul judiciar.
Întrucât lichidatorul judiciar nu a promovat acțiunea pe răspunderea materială prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, această acțiune poate fi promovată de Comitetul creditorilor în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea 85/2006.
Se mai arată că procedura a fost închisă prematur întrucât comitetul creditorilor nu a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului sindic, pentru a putea promova acțiunea în răspundere materială a administratorilor sociali.
Examinând recursul declarat de creditoare prin prisma motivelor de recurs și a prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea va constata că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Potrivit art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006, "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului".
În același timp, conform art. 138 al. 3 din aceeași lege "comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie".
Astfel, potrivit art.138 alin.1 din Legea insolvenței au în principiu calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii în răspundere civilă doar administratorul sau lichidatorului judiciar, însă în cauză nu a fost promovată o astfel de acțiune.
Curtea reține și că, pe de altă parte, numai comitetul creditorilor poate formula cererea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006, creditorii nemaiavând în prezent calitatea cerută în mod expres de lege pentru această solicitare, legiuitorul prevăzând fără echivoc că pentru a se putea cere de către comitetul creditorilor autorizarea judecătorului-sindic este necesar fie ca administratorul judiciar sau lichidatorul să omită să indice în raportul său asupra cauzelor insolvenței persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, fie ca practicianul să omită să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor să amenințe să se prescrie.
Deși nici unui creditor în procedura insolvenței nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoare falite, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare, a înțeles să modifice condițiile în care creditorii, prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului-sindic o astfel de antrenare de răspundere. În aceste condiții, este evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006, ea nu poate solicita nici în recurs acest lucru.
Susținerea creditoarei că procedura insolvenței a fost închisă prematur, întrucât comitetul creditorilor nu a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului sindic este nefondată, având în vedere că închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 64/1995, lichidatorul judiciar neidentificând bunuri aparținând debitoarei, iar creditoarea nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii.
Așa fiind, constatând că nu există în cauză motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta DGFP CSî mpotriva sentinței civile nr.952/2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./26.03.09
tehn./ 2 ex./26.03.09
Primă instanță:Tribunalul C S,
judecător:
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
