Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 591/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 591/
Ședința publică din 28 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 3: Florin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de lichidatorul judiciar EXPERT A al SC - SRL A, împotriva sentinței comerciale nr. 993/18.06.2007, pronunțată de judecătorul sindic în dosarul - al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 993/18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, judecătorul sindic a respins acțiunea formulată de reclamantul Expert A în calitate de lichidator judiciar al debitorului SC - SRL A - societate în faliment - împotriva pârâtului, pentru atragerea răspunderii conform art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că potrivit prevederilor art. 138, al.1, lit. a și d din Legea nr. 85/2006 - temeiul de drept indicat în susținerea acțiunii, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere, organelor de supraveghere precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, respectiv prin ținerea unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau ținerea unei contabilități neconforme cu legea.
Fiind o răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie, răspunderea reglementată de temeiul de drept mai sus indicat presupune îndeplinirea următoarelor condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența vinovăției și existența legăturii de cauzalitate.
Condiția existenței vinovăției sub forma prevăzută de art. 138, al.1, lit. a și d din Legea nr. 85/2006 și condiția raportului de cauzalitate au fost doar prezumate de către lichidatorul judiciar și nu au fost dovedite prin operațiuni sau acte încheiate de către pârât.
Împrejurarea că pârâtul a fost notificat de către reclamant în calitate de lichidator judiciar al debitorului SC - SRL A potrivit art. 35 din Legea nr. 85/2006 și nu a prezentat toate actele și documentele contabile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 nu poate constitui un temei pentru dovedirea susținerilor reclamantului, ci un temei pentru formularea plângerii penale prevăzută de art. 147 din Legea nr. 85/2006.
Astfel fiind, instanța de fond, reținând că reclamantul nu a probat susținerile făcute astfel cum impune art. 129.proc.civ. și pentru că, prin prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu s-a instituit o prezumție legală de vinovăție și de răspundere, ci doar posibilitatea atragerii răspunderii după administrarea unor dovezi în acest sens, a considerat că nu sunt întrunite prevederile art. 998.civ. astfel că a respins acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs lichidatorul judiciar Expert A, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și dispunerea față de pârât a măsurii de suportare din averea personală a sumei de 329.137,85 lei în temeiul art. 138, lit. a și d din Legea nr. 85/2006.
În motivare, se arată că lichidatorul judiciar al debitoarei SC - SRL Aaf ormulat acțiune împotriva pârâtului care, în calitate de asociat și administrator al debitoarei falite nu a depus nici unul dintre documentele prevăzute explicit la art. 28 din Legea nr. 85/2006 deși a fost notificat în acest sens și că pentru nedepunerea documentelor lichidatorul a formulat o plângere penală care până la acest moment nu a fost soluționată.
Se mai arată că din probele care au fost depuse de lichidator rezultă că debitoarea a desfășurat activitate inclusiv la nivelul anului 2006, deținând bunuri însemnate valoric (de circa 329.137,85 lei) și, întrucât pârâtul s-a sustras de la obligația depunerii documentelor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, în vederea utilizării în scop personal a bunurilor debitoarei și respectiv a sustragerii acestora de la urmărirea creditorilor, se impune aplicarea dispozițiilor art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește fapta pârâtului de a nu depune actele prevăzute la art. 138 din Legea 85/2006, pentru acest motiv lichidatorul nu a putut întocmi corespunzător raportul privind cauzele și pe cale de consecință nu a putut răspunde la unele dintre principalele întrebări ale procedurii insolvenței cum ar fi: dacă au fost efectuate operațiuni în frauda creditorilor pentru care să fie nevoie să fie promovate acțiuni în anulare; dacă membrii organelor de conducere au săvârșit fapte prevăzute la art. 138 din legea 85/2006.
În opinia lichidatorului toate faptele relevate anterior au cauzat starea de insolvență a debitorului.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed:
În mod corect judecătorul sindic a reținut că lichidatorul judiciar nu a probat susținerile făcute astfel cum impune art. 129.proc.civ. și că art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere a membrilor organelor de conducere.
Pentru a fi antrenată răspunderea administratorului social în procedura insolvenței este necesar ca, prin vreuna din faptele enumerate limitativ de art. 138 din Legea 85/2006, să se fi cauzat starea de insolvență a debitoarei.
Ipoteza prevăzută de art. 138, alin. 1, lit. d din Legea 85/2006 vizează neținerea regulată a contabilității, ținerea unei contabilități fictive sau fapta de a face să dispară unele documente contabile, ori Curtea consideră că neprezentarea actelor contabile nu poate duce la prezumția că acestea au fost neregulat întocmite sau că s-a provocat dispariția lor.
Mai mult, este necesară și dovedirea legăturii de cauzalitate dintre neregulata conducere a contabilității sau dispariția unor acte contabile și ajungerea în starea de insolvență, însă în speță, nu este făcută nici o astfel de dovadă.
Este adevărat că și prezumțiile simple sunt un mijloc de probă, însă într-un asemenea caz de o gravitate ridicată, cum este antrenarea răspunderii personale a fostului administrator social, o soluție bazată numai pe astfel de probe ar putea conduce la arbitrariu.
trebuie să aibă greutate, să aibă puterea de a naște certitudinea, dincolo de orice dubiu rezonabil, ori, în speță, nu există o asemenea certitudine.
În ceea ce privește cazul de antrenare a răspunderii prevăzut de art. 138, lit. a din Legea 85/2006 (folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau al altei persoane), Curtea reține că lichidatorul judiciar nu a probat în nici un fel legătura de cauzalitate între lipsa activelor imobilizate și a stocurilor și ajungerea în stare de insolvență, după cum nu a probat nici faptul că pârâtul ar fi folosit aceste bunuri în interesul său sau al altei persoane.
Pe de altă parte, trebuie menționat că, în privința creanțelor nerecuperate, în sumă de 653.215 RON, nu se poate pune problema folosirii lor în interesul pârâtului sau al altei persoane, atâta timp cât nu s-a dovedit că ele ar fi fost încasate și folosite apoi în interes personal de către pârâtul sau de o altă persoană, cu știința sau acordul acestuia.
Simpla existență a stării de insolvență nu poate atrage răspunderea administratorului social, atâta timp cât această stare nu este cauzată de vreuna din faptele prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006, astfel că recursul formulat de lichidatorul judiciar EXPERT va fi respins, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de lichidatorul judiciar EXPERT împotriva sentinței civile nr. 993/18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 1764/108.2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 August 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr. - - - - -
GREFIER
RED./03.09.2008
TEHNORED. /2 EX/03.09.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL ARAD
PREȘEDINTE:
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Cătălin Nicolae Șerban, Florin
