Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 644/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 644
Ședința publică din 30 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice L împotriva sentinței civile nr. 2125/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar Insolvency Management T, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2125/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a respins respins cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar împotriva pârâtului.
În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței s-a închide procedura insolvenței față de debitorul - SRL, reprezentată de lichidatorul judiciar Insolvency Management, în contradictoriu cu creditor L și AVAS
S-a dispus radierea debitorului - SRL din registrul comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea privind procedura insolvenței a fost descărcat lichidatorul judiciar Insolvency Management de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
În temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținu următoarele:
Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr. 511/19.03.2008 și că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, și care au fost publicată conform art. 61 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței, în temeiul art. 131 din Legea 85/2006 a dispune închiderea procedurii insolvenței, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Cu privire la propunerea de antrenare a răspunderii patrimoniale a administratorului social al debitoarei, judecătorul sindic a constatat următoarele:
Conform art. 138 alin. 1 din Legea insolvenței, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre faptele enumerate la literele a-
Cererea formulată în acest sens de lichidatorul judiciar și întemeiată pe disp. art. 138 alin. 1 lit. d din Legea insolvenței, susținută oral de reprezentanții creditorilor, nu prezintă însă, în concret, faptele comise de persoana a cărei antrenare a răspunderii se solicită, iar susținerile din raportul de închidere a procedurii, conform cărora pârâtul a ținut o contabilitate fictivă și nu a ținut contabilitatea în conformitatea cu legea, nu pot fi reținute de judecătorul sindic, întrucât lichidatorul nu a avut la dispoziție actele contabile ale debitoarei, pentru analizarea și verificarea acestora.
De asemenea, motivat de lipsa actelor contabile ale debitoarei, lichidatorul a fost în imposibilitatea de a întocmi un raport privind cauzele și împrejurările care au adus societatea în stare de insolvență, cu indicarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
Pentru atragerea răspunderii patrimoniale ale persoanelor vinovate de ajungerea societății în stare de insolvență, judecătorul sindic apreciază că se impune administrarea unui probatoriu complex, în vederea dovedirii comiterii faptelor prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea insolvenței, dar și întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale prev. de art. 998-999 Cod Civil, respectiv stabilirea faptei comise, a prejudiciului cauzat, a vinovăției, precum și legătura de cauzalitate dintre aceste fapte și starea de insolvență a debitoarei.
Cum în speță astfel de dovezi nu au fost prezentate, judecătorul sindic nu a putut reține culpa administratorului social față de starea de insolvență a debitoarei, astfel că a respins ca neîntemeiată cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice L solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul atragerii răspunderii administratorului societății.
În motivare se arată că în conformitate cu prevederile art.3041Cod procedura civila, prezentul recurs fiind declarat împotriva unei hotărâri ce nu poate fi atacată cu apel, solicită examinarea cauzei sub toate aspectele legale.
În mod corect în cauză s-a cerut de creditoare și de lichidator atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului societății debitoare pentru neținerea contabilității conform prevederilor legale, raportat la prevederile art.138 alin. 1 lit. d din Legea insolvenței. Administratorul societății nu a prezentat actele prevăzute de art. 28 din Legea 85/2006 și actele contabile ale societății iar din ultima situație financiară depusă reiese că societatea deținea active ce nu au fost prezentate lichidatorului
Răspunderea instituită la art.138 din Legea insolvenței intervine și pentru cea mai ușoara culpă, cu obligația de reparare a prejudiciului indiferent de gravitatea vinovăției. Prin imposibilitatea supravegherii contabile a relațiilor comerciale și în lipsa evidentei contabile nu se poate constata modul în care s-a desfășurat activitatea comerciantului persoană juridică, dacă acesta a obținut profit sau nu,dacă a utilizat corespunzător acest profit sau el a fost însușit de administratorul societății.
Pentru aceste considerente legiuitorul a stabilit răspunderea patrimonială a persoanelor care au administrat societatea pentru situația în care aceștia nu au ținut contabilitatea conform legii. Față de prevederile art. 1 din legea 82/1991 a contabilității și a dispozițiilor art. 72, art. 83 și art.144 din Legea 31/1990 a societăților comerciale, modificată, soluția corectă este dispunerea atragerii răspunderii administratorului societății pentru sumele și în cuantumul indicai de lichidator.
Aceasta cu atât mai mult cu cât,astfel cum a indicat și lichidatorul și creditarea într-un alt dosar, Dosarul nr.9/S/2003 prin încheierea nr.79/12.06.2003 - irevocabilă s-a dispus atragerea răspunderii aceluiași administrator pentru o parte consistentă a creanței,motiv pentru care apreciază că trebuia dispusa atragerea răspunderii și pentru diferența de creanță,astfel cum a solicitat si lichidatorul.
În cauză a formulat întâmpinare lichidatorul judiciar prin care arată că prin Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a debitorului, lichidatorul a constatat ca există temei pentru atragerea răspunderii patrimoniale pentru neținerea contabilității conform legii, în baza art.138 al. 1 lit. d și că debitoarea a mai fost supusă procedurii insolvenței în dosarul 9/S/2003, unde de asemenea s-a atras răspunderea patrimonială a aceluiași administrator pentru neținerea contabilității conform legii.
In consecință, s-a solicitat de către lichidatorul judiciar atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului social, cetățean, cu domiciliul în 37296, -, ia, pentru creanțele suplimentare înregistrate pentru care nu s-a atras răspunderea patrimonială în dosarul 9/S/2003. respectiv diferența de 10.077 lei față de DGFP T- L și creanța AVAS B pentru suma de 26.944,99 lei, astfel că având în vedere cele prezentate, solicită admiterea. recursul formulat de DGFP T conform celor specificate mai sus.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurentă și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat nu este fondat.
Singurele critici aduse de creditoare sentinței civile 2125/27.11.2008 se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar conform art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 sau, în cazurile prevăzute de alin.3 din aceeași lege, de comitetul creditorilor, iar nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.
Așadar, norma cuprinsă în art. 138 din legea insolvenței nu include printre titularii acțiunii în răspundere civilă și creditorii, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege, și de altfel nici nu a formulat o astfel de cerere, cu atât mai mult ea nu poate solicita în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea în mod direct a textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare a înțeles să modifice condițiile în care creditorii - prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului sindic o astfel de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a persoanelor care au determinat sau au contribuit la starea de insolvență a debitoarei.
Cum în cauză practicianul nu a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 2125/27.11.2008 Curtea constată că recursul declarate de creditoarea Administrația Finanțelor Publice L nu poate fi primit, urmând a fi respinse.
Așa fiind, se va respinge recursul creditoarei Administrația Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 2125/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice L împotriva sentinței civile nr. 2125/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr. - - - - - Dr. -
GREFIER,
Red./27.05.2009
Tehnored 01.06.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Judecător-sindic -
2 ex.
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Dorin Ilie Țiroga, Magdalena
