Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 659/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 427/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 659

Ședința publică de la 29 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Roxana Popa

JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu

JUDECĂTOR 3: Diana Manole

GREFIER - -

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 împotriva sentinței comerciale nr. 4927 din data de 18.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - INTERNAȚIONAL SRL - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR LIDER-LICHIDARE ȘI, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Curtea constată că recurenta prin motivele de recurs a solicitat și judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2. și constatând cauza în stare de judecată o reține spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:

Prin sentința comercială nr. 4927/18.11.2008 Tribunalul București Secția a VII-a Comercială a respins ca neîntemeiată cererea Comitetului creditorilor debitorului - INTERNAȚIONAL SRL, prin creditorul ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 împotriva pârâtului, a închis procedura insolvenței împotriva debitorului - INTERNAȚIONAL SRL, a radiat societatea debitoare din registrul comerțului, a descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri cu privire la procedură și a dispus plata onorariului acestuia din fondul prevăzut de art. 4 alin. 4 din Legea insolvenței și a dispus notificarea sentinței de închidere.

În considerentele sentinței, judecătorul sindic a reținut că cererea Comitetului creditorilor de angajare a răspunderii administratorului societății debitoare, pârât în cauză, s-a întemeiat pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006. Judecătorul sindic a apreciat că această răspundere specială nu operează automat, ci trebuie dovedite atât elementele răspunderii civile delictuale, cât săvârșirea de către pârât a uneia din faptele strict și limitativ prevăzute de art. 138. S-a reținut că nedepunerea la dosar a actelor contabile de către pârât nu este suficientă pentru a se angaja răspunderea acestuia, neputând avea valoarea unei nețineri a contabilității, și, cu atât mai mult, a unei cauze pentru intrarea societății în stare de insolvență.

Pe fondul procedurii, s-a reținut incidența dispozițiilor art. 131 din legea insolvenței, constatându-se că nu au fost identificate bunuri ori valori prin care să fie acoperite creanțele societății.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, în calitate de președinte al Comitetului creditorilor, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii intimatului pârât.

În motivare, recurenta a arătat că intimatul nu a mai depus raportări contabile din anul 2002, iar această nedepunere are valoarea unie intenții vădite de fraudare a legii cu scopul de a sustrage controlului firesc al statului activitatea generatoare de venituri, precum și de a ascunde patrimoniul societății față de creditori.

Recurenta mai susține că a dovedit elementele răspunderii civile delictuale și arată că intimatul avea obligația de a depune la dosarul cauzei în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii actele contabile ale societății, obligație nerespectată. În consecință, apreciază că sunt întrunite elementele necesare pentru angajarea răspunderii patrimoniale a intimatului în temeiul art. 138 lit. d din lege.

Deși legal citat intimatul pârât nu a depus întâmpinare la dosar și nu s-a prezentat la termenele acordate.

Nu au fost administrate probe noi.

Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, se apreciază că recursul nu este fondat.

Astfel, se reține că simpla nedepunere a documentelor contabile pentru stabilirea obligațiilor de plată la bugetul de stat nu constituie prin ea însăși o cauza necesară și suficientă pentru angajarea răspunderii administratorilor societății debitoare în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006. Chiar dacă situația ar fi reală, iar administratorii nu și-ar fi îndeplinit obligația legală de depunere a documentelor contabile la organele financiare, nu se poate reține doar culpa administratorilor, cunoscut fiind că în măsura în care societatea nu depune actele contabile conform legii, și organul financiar are obligația, potrivit Legii nr. 81/1991 de a declanșa un control financiar la acea societate. Prevederea legală are în vedere tocmai stoparea activității neprofitabile a societății contraveniente, din acest punct de vedere, și efectuarea din timp a măsurilor, de către organele abilitate pentru a nu crește gradul de îndatorare la bugetul de stat, cu consecințe în sensul imposibilității recuperării acestor sume.

Din aceleași considerente nu poate fi primită nici critica recurentei referitoare la valoarea pe care o are nedepunerea actelor contabile la dosarul cauzei. Chiar dacă ar fi posibil ca nedepunerea actelor contabile să urmărească o fraudare, această posibilitate ar fi fost înlăturată dacă după primul an în care s-a constatat nedepunerea actelor, organele financiare declanșau, potrivit obligației lor legale, controlul de fond la societate pentru stabilirea contribuțiilor datorate la bugetul de stat. Or, lipsa de diligență a recurentei nu poate constitui un motiv pentru angajarea răspunderii intimatului pârât.

În mod corect a reținut judecătorul sindic că creditoarea recurentă nu a făcut dovada legăturii de cauzalitate între fapte pretinsă și prejudiciul cauzat. Această legătură nu poate fi dovedită prin aserțiuni teoretice, fiind necesară dovedirea unei asemenea legături în mod nemijlocit între faptă și prejudiciu. Or, tocmai acest aspect nu a fost dovedit în cauză.

Având în vedere considerentele reținute și constatând că sentința pronunțată de judecătorul sindic este legală și temeinică, în baza art. 312.pr.civ. recursul declarat în cauză va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, în calitate de președinte al Comitetului creditorilor debitorului - INTERNAȚIONAL SRL în contradictoriu cu intimații, - INTERNAȚIONAL SRL - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR LIDER-LICHIDARE ȘI, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ împotriva sentinței comerciale nr. 4927/18.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red. RP/2ex.

28.05.2009.

Jud. fond

Tribunalul București Secția a VII-a Comercială

Președinte:Roxana Popa
Judecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Diana Manole

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 659/2009. Curtea de Apel Bucuresti