Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 787/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 787/R-
Ședința publică din 19 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral nr. 17, județul V, împotriva sentinței nr. 737 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal în dosarul nr-, intimați fiind creditorii - prin lichidator, cu sediul în Făgăraș,-, județul B, - prin lichidator, cu sediul în S,-, județul O, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM., cu sediul în Rm. V,--5, județul V și pârâtul, fiul lui și, născut la 13.10.1952 în comuna Zărnești, județul A, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, fost administrator al debitoarei, cu sediul în Rm. V, str. -, Zona nr. 13, -. C,. 1, județul - prin lichidator, cu sediul în Rm. V,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurenta-reclamantă, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei-reclamante DGFP V depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu mai are cereri de formulat, solicitând cuvântul asupra recursului.
În raport de această împrejurare, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul recurentei-reclamante DGFP V solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul antrenării răspunderii personale a intimatului-pârât și pentru fapta prevăzută de art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 și obligării acestuia la plata sumei de 708.689,42 lei, reprezentând obligațiile fiscale ale debitoarei față de cei trei creditori. Totodată, solicită instituirea sechestrului asigurător asupra averii pârâtului, până la concurența întregii sume arătate.
CURTEA
Asupra recursului de față,
Constată că, la data de 25 mai 2007 reclamanta V, în calitate de reprezentantă a Comitetului creditorilor desemnat în cadrul procedurii insolvenței privind pe debitoarea, a chemat în judecată pe pârâtul, pentru a suporta pasivul debitoarei în cuantum de 708.689,42 lei, cu instituirea sechestrului asigurător asupra averii personale a pârâtului.
În motivarea cererii, s-a arătat că prin sentința nr.359 din 26.05.2006 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea, iar în baza atribuțiilor sale, lichidatorul judiciar desemnat în cauză, a întocmit raportul privind cauzele și persoanele vinovate de intrarea debitoarei în încetare de plăți.
Reclamanta a mai arătat că prin raport s-a reținut că actele contabile ale debitoarei nu au fost predate lichidatorului de către pârât, în calitatea sa de administrator al debitoarei, condiții în care sunt aplicabile prevederile art.138 lit.d) din Legea nr.85/2006 raportate la cele ale art.72 din Legea nr.31/1990.
În ședința publică din data de 21 noiembrie 2007-fila 231 dosar - pârâtul adus în instanță din Penitenciarul Colibași, a declarat că actele contabile au fost predate către poliție și către reclamantă, iar o altă parte a documentelor s-a aflat în posesia contabilului debitoarei - -care a decedat.
De asemenea, pârâtul a menționat că în dosarul penal nr.985/2003 au fost efectuate trei expertize contabile în legătură cu situația financiară a debitoarei.
Față de noua situație de fapt expusă de către pârât, lichidatorul a înțeles să completeze raportul preliminar, iar în cadrul noului raport privind cauzele insolvenței - filele 245-246 dosar, după consultarea actelor aflate în dosarul penal indicat de către pârât, a stabilit că neorganizarea și neconducerea evidenței contabile conform legii contabilității, în sensul neținerii contabilității analitice a lor și furnizorilor a împiedicat urmărirea încasării sumelor datorate de, precum și gestionarea plăților către furnizorii de mărfuri, ceea ce a condus la neonorarea plății biletelor la ordin și a cecurilor emise de societate și intrarea astfel în faliment.
De asemenea, s-a reținut folosirea bunurilor și a creditelor societății în interesul propriu al pârâtului, din cantitatea totală de 570.356 kg. achiziționată în anul 2001 de la S, fiind vândută cu documente legale numai cantitatea de 158.250 lei, pentru restul cantității neexistând documente legale.
În baza noului raport întocmit de către lichidator, reclamanta și-a modificat acțiunea, la data de 30.05.2008, solicitând instanței și aplicarea dispozițiilor art.138 lit.a) din legea insolvenței, având în vedere vânzarea cantității sus-menționate de, fără documente legale, ceea ce conduce la aplicarea dispozițiilor referitoare la folosirea bunurilor societății în folosul propriu sau al altor persoane.
Prin sentința nr.737 din 30 mai 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal a admis în parte cererea, așa cum a fost precizată și în consecință, l-a obligat pe pârât la plata sumei de 142.217,78 lei, față de debitoarea, instituind sechestrul asigurător asupra averii pârâtului, până la concurența sumei susmenționate.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Societatea debitoare a fost înființată la data de 24.01.1992, având ca unic asociat și administrator pe pârâtul.
Debitoarea a avut ca principală activitate comercială, comerț cu ridicata al produselor și minereurilor metalice.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarul penal atașat, raport efectuat de către expertul, societatea - debitoare a achiziționat de la O, în anul 2001, mărfuri în valoare de 1.968.298.556 lei vechi, reprezentând contravaloarea cantității de 570.356, din care a vândut cantitatea de 158.250 lei, în valoare de 523.576.200 lei vechi, așa cum rezultă din documentele înregistrate în evidența contabilă.
În aceste condiții, expertul a reținut că nu se justifică vânzarea cu forme legale a cantității de 412.106 kg., în valoare de 1.422.177.806 lei vechi-fila 65 dosar nr.985/2003, vol.
Prin același raport s-a reținut că aceeași societate a achiziționat mărfuri de la C, pentru care s-au emis file cec în total de 320.000.000 lei vechi, cec-uri refuzate la plată pentru lipsă de disponibil.
Expertul a concluzionat că pârâtul nu a condus evidența analitică a conturilor 411"" și 401"Furnizori interni", pentru a se putea cunoaște situația la finele fiecărei luni.
S-a reținut de către expert, că în perioada 22.12.2001-20.02.2002, debitoarea nu a efectuat livrări de mărfuri la pentru care nu s-au efectuat încasări în termen.
Expertul a concluzionat că în perioada 2000-20.02.2002 sumele ce urmau a fi încasate de la diverși parteneri erau cu mult mai mici față de sumele ce trebuiau achitate către furnizori, iar cele încasate în numerar au fost folosite pentru achitarea altor datorii mai vechi către alți furnizori.
De asemenea, s-a reținut că pârâtul nu a efectuat inventarierea anuală a stocurilor de mărfuri, obligație ce-i revenea potrivit nr.2388/1995.
La rândul său, pârâtul, în declarațiile date în calitate de inculpat, a precizat că suma de 30.000$ obținută din vânzarea grâului a folosit-o pentru încheierea unei tranzacții cu faianță, pe teritoriul Spaniei, tranzacție pentru care nu deține documente-fila 39 dosar penal.
Față de situația de fapt expusă mai sus, instanța a constatat că acțiunea reclamantei este parțial întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Acțiunea este formulată potrivit prevederilor art.138 alin.3) din lege, potrivit cărora "Comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin.(1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.(1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin.(1) amenință să se prescrie."
În speță, lichidatorul desemnat în cauză nu a înțeles să formuleze cererea potrivit dispozițiilor art.138 alin.1) din lege, condiții în care comitetul creditorilor a cerut judecătorului-sindic autorizarea formulării cererii conform prevederilor art.138 alin.3).
Această autorizare a fost dată prin încheierea de ședință din data de 20 aprilie 2007, iar comitetul creditorilor a mandatat-o pe creditoarea V, așa cum rezultă din actele depuse la filele 7 și 8 dosar nr-, să introducă prezenta acțiune.
Acțiunea are ca temei juridic dispozițiile art.138 lit.a) și d) din legea insolvenței.
Potrivit dispozițiilor art.138 lit.a), "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
a) Au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane";
Referitor la incidența acestui text de lege, față de modificarea acțiunii efectuată de către reclamantă, instanța a constatat că pârâtul, în calitate de administrator al debitoarei a folosit o parte din prețul încasat pe grâul furnizat de O, și anume suma de 1.422.177.806 lei vechi, în folos personal, fapt confirmat de expertiza contabilă întocmită cu prilejul urmăririi penale și de declarația de inculpat a pârâtului.
În aceste condiții, fiind întrunite condițiile angajării răspunderii personale a pârâtului, așa cum este reglementată de dispozițiile sus-citate, cererea reclamantei a fost apreciată ca temeinică, raportat la suma menționată mai sus.
Referitor la incidența dispozițiilor art.138 lit.d) din lege, conform cărora pasivul debitoarei poate fi suportat de persoanele vinovate de ținerea unei contabilități fictive, de dispariția unor documente contabile sau care nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta, în motivarea cererii cu privire la aplicarea prevederilor sus-menționate, a arătat că pârâtul se face vinovat de faptul că nu a predat documentele analitice contabile lichidatorului, că documentele primare nu au fost înregistrate cronologic și sistematic și de asemenea că pârâtul nu a efectuat inventarierea patrimoniului debitoarei.
Judecătorul sindic a reținut că, într-adevăr, pârâtul nu a predat documentele contabile către lichidator, dar acest lucru nu i se poate imputa atâta timp cât, pe toată durata desfășurării procedurii insolvenței acesta se afla în stare de arest, din data de 6 iunie 2003, conform mandatului de arestare preventivă nr.-.
Documentele contabile ale debitoarei au fost examinate însă cu prilejul urmării penale, iar expertul contabil desemnat a reținut aspectul invocat de către reclamantă, și anume acela al neefectuării inventarierii, însă acest aspect nu conduce prin el însuși la intrarea în insolvență a debitoarei.
Față de motivarea în fapt a cererii, raportat la dispozițiile art.138 lit.d), motivare cuprinsă în cererea introductivă, instanța a constatat că acțiunea reclamantei nu este întemeiată, condiții în care cererea a fost admisă numai parțial, în sensul obligării pârâtului la plata unei părți din pasivul pârâtei, și anume a sumei de 142.217,78 lei, potrivit prevederilor art.138 lit.a) din legea insolvenței.
Cu privire la capătul doi al cererii, în temeiul art.141 din legea insolvenței, odată cu cererea formulată conform art.138 alin.(3), comitetul creditorilor va putea cere judecătorului-sindic să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite conform art.138.
În speță, judecătorul sindic a instituit măsura sechestrului asigurător asupra averii pârâtului, până la concurența sumei de 142.217,78 lei.
Împotriva sentinței nr.737 din 30 mai 2008, pronunțată de judecătorul sindic, în termen legal, a declarat recurs creditoarea V, criticând-o pentru nelegalitate.
Recursul creditoarei este motivat în drept pe dispozițiile art.304 pct.8, 9 și art.3041Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea arată că instanța de fond a restrâns în mod nejustificat temeiul de drept al cererii de antrenare, micșorând cuantumul sumei de la 708.689,42 lei, la 142.217,78 lei, deși lichidatorul judiciar a detaliat în mod clar cauzele intrării în incapacitate de plată a acestei societăți în raportul depus la dosarul cauzei, lucrare din conținutul căreia, rezultă că vinovat de intrarea în incapacitate de plată a acesteia se face pârâtul, care a săvârșit faptele prevăzute de art.138 lit.a și b din Legea nr.85/2006.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul antrenării răspunderii personale a pârâtului și pentru fapta prev.de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, urmând ca acesta să fie obligat să aducă în patrimoniul societății falite suma de 708.689,42 lei, reprezentând obligațiile fiscale către cei trei creditori.
De asemenea, solicită instituirea sechestrului asigurător asupra averii pârâtului, până la concurența întregii sume.
Recursul formulat de creditoare este fondat.
În mod greșit, prin hotărârea atacată, judecătorul sindic a admis în parte cererea formulată de Comitetul creditorilor, format din V, și S, împotriva pârâtului, obligându-l pe pârât la plata sumei de 142.217,78 lei față de debitoarea și reținând că acțiunea nu este întemeiată, față de disp.art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
Atât din raportul întocmit de către lichidatorul-judiciar și depus la dosar, cât și din concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul, în dosarul penal atașat la dosarul cauzei, rezultă că documentele primare ale societății nu au fost înregistrate în evidența contabilă în mod cronologic și sistematic, conform art.2 alin.1 din Legea nr.82/1991, republicată, nu a fost efectuată inventarierea patrimoniului, nu se justifică vânzarea cu forme legale a cantității de 412.106 kg. în valoare de 1.422.177.806 lei vechi; din declarațiile pârâtului date în calitate de inculpat, rezultă că suma de 30.000 dolari USA obținută din vânzarea grâului a fost folosită de acesta pentru încheierea unei tranzacții cu faianță, pe teritoriul Spaniei, tranzacție pentru care nu deține documente.
De asemenea, starea de arest în care se află pârâtul, nu este o cauză de exonerare a răspunderii acestuia, deoarece el trebuia să depună diligențe pentru ca lichidatorul judiciar să intre în posesia tuturor documentelor contabile ale debitoarei falite.
Astfel, în sarcina pârâtului se impunea a fi reținută și fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006.
Față de aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1, 2 și 3 Cod procedură civilă, să se admită recursul creditoarei și să se modifice în parte sentința atacată, în sensul admiterii în parte a acțiunii precizate și obligării pârâtului să aducă la masa credală a debitoarei diferența până la suma de 708.689,42 lei, menținând în rest sentința.
De asemenea, va dispune instituirea sechestrului asigurator asupra averii pârâtului, până la concurența întregii sume menționate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței nr.737 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal în dosarul nr-, intimați fiind creditorii - prin lichidator - prin lichidator, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RM. și pârâtul, fiul lui și, născut la 13.10.1952 în comuna Zărnești, județul A, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, fost administrator al debitoarei - prin lichidator
Modifică în parte sentința de mai sus, în sensul că admite acțiunea precizată și obligă pe pârât să aducă la masa credală a debitoarei diferența până la întreaga sumă de 708.689,42 lei.
Menține în rest sentința.
Dispune instituirea sechestrului asigurător pentru întreaga sumă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./20.10.2008
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Ioana Miriță
