Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 789/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 789/R-

Ședința publică din 19 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător

JUDECĂTOR 2: Gina Achim

JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță

Grefier - -

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, cu sediul în C,-, județul - în nume propriu, precum și în numele și pentru AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR și de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței comerciale nr. 334/F din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea - prin administrator special, cu sediul în comuna, Calea Câmpulung, județul A, lichidator judiciar, domiciliat în Pitești, str. - -, -. A,. 5, județul A și creditorii INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, cu sediul în Pitești,-, județul A și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, str. -. -. nr. 50, sector 1.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

În raport de actele și lucrările dosarului, instanța constată recursurile în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestora.

CURTEA

Asupra recursurilor de față,

Constată că, prin cererea formulată la data de 4.08.2004, Direcția Generală a Finanțelor Publice a solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare împotriva debitoarei

La data de 27.10 2004, debitoarea a formulat contestație împotriva cererii introductive, întrucât nu se află în stare de insolvență, prin sentința nr.43/F/2005 fiind respinsă această contestație și deschisă procedura reorganizării judiciare.

Prin încheierea din 23 martie 2005, s-a dispus trecerea la procedura falimentului, s-a constatat dizolvată societatea-debitoare, fiind numit lichidator judiciar.

Prin sentința comercială nr.277/F/7.03.2007, a fost angajată răspunderea personală a administratorilor debitoarei, iar prin încheierea din 9.01.2008, instanța a încuviințat executarea sentinței de către Direcția Generală a Finanțelor Publice.

Prin sentința comercială nr.334/F din 14 mai 2008, Tribunalul Comercial Argeșa dispus închiderea procedurii reorganizării judiciare împotriva debitoarei, a dispus radierea societății comerciale-debitoare din Registrul Comerțului, iar în temeiul art.135 din lege, a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditorilor și Oficiului Comerțului A, în vederea efectuării mențiunii de radiere și publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că din raportul lichidatorului rezultă că nu există bunuri în patrimoniul debitoarei, a căror valorificare să ducă la acoperirea cheltuielilor de procedură.

Cum nici una din părțile interesate nu s-a oferit să avanseze sumele necesare continuării procedurii, în baza art. 131 din Legea nr.85/2006, a fost închisă procedura și s-a dispus radierea debitoarei din Registrul Comerțului.

Împotriva sentinței nr.334/F/14.05.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, la data de 9 iulie 2008, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, în nume propriu și în numele Autorității Naționale a Vămilor, a declarat recurs criticând soluția instanței de fond ca nelegală, pentru următoarele motive:

1. Lichidatorul nu a depus diligențe pentru a constata bunurile societății debitoare, pentru a proceda la inventarierea bunurilor, respectiv la identificarea și recuperarea acestora, nu a făcut demersuri în vederea aflării societăților bancare prin care debitoarea a derulat operațiuni, nu a trimis autorității vamale notificare privind procedura insolvenței, cererea de înscriere în tabelul creditorilor fiind depusă la instanță ca urmare a demersului și răspunsului primit de la A, nefiindu-i comunicate nici celelalte hotărâri pronunțate de judecătorul sindic.

2. Lichidatorul nu a formulat acțiune în antrenarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societății debitoare, iar prin sentința nr.277/F/7.03.2007, judecătorul sindic a admis cererea formulată de A, cerere însușită de lichidator și a dispus antrenarea răspunderii administratorilor și -, obligat să aducă la masa credală suma datorată de societatea-debitoare, autorității fiscal.

Recursul nu este fondat.

1. Nu este fondată prima critică, încadrată corect de recurentă în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Din raportul lichidatorului rezultă că în patrimoniul debitoarei nu există bunuri, a căror valorificare să ducă la acoperirea cheltuielilor de procedură, astfel că nu i se poate imputa acestuia că nu a depus diligențe pentru identificarea și recuperarea bunurilor; creditoarea-recurentă a fost înscrisă în tabelul creditorilor, nefiind prejudiciată prin netrimiterea notificării, în urma deschiderii procedurii.

2. Nu este fondată nici a doua critică, încadrată corect de recurentă în motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Curtea constată că, în temeiul art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, recurenta, în calitate de creditor, putea să formuleze după procedura prevăzută de acest text (prin comitetul creditorilor), acțiune în antrenarea răspunderii administratorului social. Textul art.138 din legea arătată nu prevede o obligație pentru lichidator de a formula această acțiune, ci doar o opțiune pentru el, în funcție de modul în care acesta judecă activitatea administratorului societății. Tocmai din acest motiv, legiuitorul a prevăzut și dreptul comitetului creditorilor de a solicita încuviințarea pentru formularea acțiunii în angajarea răspunderii administratorului.

În concluzie, în lipsa bunurilor din patrimoniul societății debitoare, închiderea procedurii insolvenței, dispusă de judecătorul-sindic, este legală.

Împotriva aceleiași sentințe, a formulat recurs și creditoarea A, motivat în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, și a susținut că, în cauză nu s-a respectat principiul maximizării valorii bunurilor din averea debitoarei și nici nu s-a realizat scopul prevăzut de lege, respectiv acoperirea pasivului, continuarea procedurii fiind posibilă prin utilizarea fondului de lichidare.

Examinând critica formulată se constată că ea este nefondată pentru cele ce se vor arăta mai jos.

Susținerile recurentei la nivel de principiu sunt valabile, însă aplicarea lor nu poate fi făcută dincolo de aspectele specifice ale fiecărei cauze.

În condițiile în care, în averea debitoarei nu există bunuri care să poată fi valorificate, disponibilități bănești ori creanțe de recuperat, deci nu mai există active, este imposibil de maximizat un lucru care nu există.

Continuarea în aceste condiții a procedurii nu ar avea ca urmare decât o creștere a pasivului, fără nici o perspectivă de acoperire, cel puțin, a cheltuielilor ce astfel s-ar prilejui.

De altfel, dincolo de principii, Legea nr.85/2006 prevede expres că, procedura insolvenței poate fi închisă dacă s-a aprobat raportul final și dacă nu există bunuri în averea debitoarei care să fie valorificate și astfel să se acopere cheltuielile de lichidare, iar nici unul dintre creditori nu se oferă să avanseze sumele necesare (art.131).

În ceea ce privește posibilitatea utilizării fondului de lichidare, pretențiile recurentei sunt nefondate. Acest fond va fi utilizat potrivit art.4 alin.4 din Legea nr.85/2006 "în lipsa disponibilităților în contul debitorului". Legiuitorul are astfel în vedere situația în care, în averea debitoarei există bunuri valorificabile (deci nu sunt incidente dispozițiile art.131 și 132 din Legea insolvenței), însă, pentru moment, lipsesc disponibilitățile.

Ar fi total lipsit de rațiune, în condițiile în care nu mai este nimic de valorificat, să se continue o procedură folosindu-se fondul de lichidare, deși, nu există perspectiva obținerii vreunor venituri, ci doar a efectuării unor cheltuieli inutile.

Pentru toate aceste considerente, se apreciază că recursurile sunt nefondate și, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a fi respinse ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de creditoarele DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE, în nume propriu, precum și în numele și pentru AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR și de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței comerciale nr.334/F din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea - prin administrator special, lichidator judiciar și creditorii INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

,

Grefier,

Red./13.10.2008

GM/2 ex.

Jud.fond:

Președinte:Constantina Duțescu
Judecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Ioana Miriță

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 789/2008. Curtea de Apel Pitesti