Anulare hotarare aga Spete. Decizia 342/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 342/
Ședința publică din 05.03.2009
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței nr. 2046/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta - SRL Bîrlad, având ca obiect acțiune în anulare
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, în reprezentarea reclamantei recurente și avocat pentru pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentantul reclamantei recurente depune taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în cuantumul stabilit și contractul de import export și comision încheiat cu firma italiană.
Reprezentantul pârâtei intimate depune concluzii scrise și opis cuprinzând cheltuielile de judecată solicitate.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului pentru cele două motive prevăzute de art. 304 pct. 5 și 9.proc.civ. în principal casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar casarea sentinței pentru netemeinicie și nelegalitate, cu cheltuieli de judecată, arătând că societatea reclamantă nu a fost citată la sediul său sau la alt sediu ales, că nici un factor poștal sau agent procedural nu s-a prezentat pentru înmânarea citației sau afișarea acesteia, precizând totodată că persoana care a semnat citația nu este angajatul societății, aceasta neavând angajat nici inspector de personal. În ce privește motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9.proc.civ. se arată că din contract rezultă că răspunzătoare pentru refuzul partenerului extern italian Produtione de a plăti către reclamanta recurentă suma de 3.599,5 Euro se face pârâta intimată, motiv pentru care reclamanta a refuzat plata facturilor intimatei pentru marfa prost executată, cu grave defecțiuni constatate de beneficiarul italian.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, arătând că citația fiind semnată, face dovada deplină a îndeplinirii procedurii de citare până la proba contrarie. În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, reprezentantul pârâtei intimate arată că era necesară mai întâi înregistrarea unei cereri prin care să se solicite desființarea hotărârii arbitrale, ceea ce reclamanta recurentă nu a făcut, neputându-se trece direct la judecarea fondului.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin sentința nr. 2046/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, s-a respins acțiunea în anulare formulată de - SRL împotriva Hotărârii arbitrale nr. 2/21.11.2007 pronunțată în dosar nr. 7/2007 de Curtea de Arbitraj Comercial d e pe lângă C-S, obligând - SRL la plata către - SRL Bârlad a sumei de 2.050 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că prin cererea înregistrată sub nr.2502/1.08.2007 - " " SRL Bârlad a solicitat Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură C-S obligarea SRL la plata sumei de 13.599,5 Euro reprezentând 3.599,5 Euro rest de plată pentru manopere pantaloni și 10.000 Euro daune. În timpul dezbaterilor și-a precizat cererea pentru obligarea SRL la plata sumei de 1576 lei taxa de arbitraj și onorariu avocat 2000 lei justificate cu actele depuse la dosar.
În motivarea cererii a invocat contractul nr. 778/18.07.2006. Prin acest contract - " " SRL Bârlad avea calitatea de producător iar SRL avea calitatea de producător și coordonator. Obiectul contractului îl constituie prelucrarea și producerea de produse finite și semifabricate de confecții textile specificate și detaliate în dosarul tehnic parte integrantă a contractului.
SRL nu și-a respectat obligațiile asumate, respectiv obligația de plată a produsului către - SRL Bârlad conform cap.3 al contractului.
Suma datorată de SRL este de 3599,5 Euro. Din valoarea totală de 7.599,5 Euro SRL a achitat suma de 4.000 Euro după mai multe insistențe și numeroase tergiversări în plată. Această situație a creat prejudicii materiale pentru - " " SRL Bârlad, fapt pentru care aceasta a cerut daune în valoare de 10.000 Euro.
Prin întâmpinare, SRL a solicitat respingerea capătului principal din acțiune ca nefondat, deoarece produsele pentru care s-a cerut obligarea sa la plată au prezentat defecte de fabricație. A pretins că, dimpotrivă, ea a fost prejudiciată cu suma de 3.599,5 Euro fiindcă nu a încasat-o de la terțul beneficiar " " Italia, întrucât marfa a fost necorespunzătoare calitativ.
Prin hotărârea arbitrală nr. 2/21.11.2007 dată în dosarul nr. 7/2007 Curtea de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură C-S a admis în parte cererea formulată de - " " SRL Bârlad, a obligat SRL să-i achite suma de 12.237,5801 lei, reprezentând diferența de preț la factura -/18.01.2007, suma de 8985,29 lei cu titlu de dobânzi legale, 2000 lei onorariu de avocat și 1576 lei taxa de arbitrare.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul arbitral a apreciat că SRL datorează - " " SRL Bârlad suma de 3599,5 Euro echivalentul a 12237,5801 lei ca diferență de preț la factura de -/18.01.2007, întrucât produsul a fost executat și livrat în baza contractului bilateral denumit "Contract de import export și comision" încheiat în 13.07.2006 și înregistrat sub nr. 778/18.07.2006, că împotriva unei atare livrări părțile nu au formulat obiecțiuni, iar obiecțiunile formulate de firma și comunicate pârâtei nu pot fi luate în considerare întrucât aceasta este terț străin de contract și nici direct, nici indirect, nu a manifestat interes pentru a se introduce în litigiu și a-și apăra astfel interesele. Pârâta avea obligația contractuală de a livrarea produselor efectuate de reclamantă, cu recondiționarea acestora pe seama pârâtei, sarcină ce nu a fost nici îndeplinită, nici reclamanta, în dinamica raporturilor contractuale dintre părțile în litigiu.
Sub aspectul daunelor în sumă de 10.000 Euro, tribunalul a reținut că reclamanta a înregistrat daune dar numai în parte și-a justificat consecințele negative ce i s-au produs urmare a neplății în termen de către pârâtă a sumei datorate Spre acest scop, tribunalul a apreciat că daunele ce i s-au putut produce părții reclamante pot fi cel mult la nivelul dobânzilor bancare ce i se cuveneau la suma respectivă și în raport cu perioada de neplată, din principiu fiind că în perioada descrisă prețul neachitat a profitat pârâtei, creând un venit nejustificat, dar a prejudiciat pe reclamantă, obligând-o să recurgă la alte surse de lichidități, precum creditele invocate, atât bancare cât și personale, fiind de esența economiei de piață că orice venit este purtător de dobândă comercială. În concret, tribunalul a apreciat că pârâta este ținută, ca desdăunare a reclamantei, conform Codului civil și la plata sumei de 8985,29 lei, cu titlu de dobânzi legale, calculate asupra perioadei începând cu 5 zile după data introducerii facturii -/18.01.2007, respectiv începând cu 23.01.2007 până la data pronunțării hotărârii arbitrale (21.11.2007), raportat la suma de 12237,5801 lei, echivalentul a 3599,5 Euro, pe baza ratei dobânzilor de referință asupra perioadei menționate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat acțiune în anulare SRL, solicitând admiterea acțiunii în anulare, desființarea hotărârii arbitrale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii în anulare a arătat, pe cale de excepție, că hotărârea arbitrală a fost dată cu încălcarea prevederilor imperative ale art. 363 Cod pr. civilă care stipulează: "Hotărârea arbitrală va fi comunicată părților în termen de cel mult o lună de la data pronunțării ei". Astfel, deși hotărârea arbitrală s-a pronunțat la data de 21.11.2007, comunicarea acesteia nu s-a făcut în cel mult o lună, ci după trei luni, la data de 22.02.2008.
Pe fond, invocă prevederile art. 364 lit. f: "tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut".
În cererea introductivă a petentei - " " SRL Bârlad, se solicită suma de 3599,5 Euro cu titlu de rest preț. Pe teritoriul României, cererile judiciare se formulează în lei și nu în euro. Tribunalul arbitral, la nici un termen, nu a obligat petenta să-și precizeze pretențiile în lei, iar taxa de timbru s-a calculat incorect.
Petenta reclamantă nu a solicitat acordarea de dobânzi, nici în cererea introductivă și nici în altă cerere pe parcursul probațiunii.
Explicațiile tribunalului arbitral din considerentele hotărârii sunt speculații unilaterale, respectiv privarea de venitul nerealizat, etc.
Pretențiile fiind formulate în euro, includeau automat și rata inflației, fapt pentru care nu s-au cerut dobânzi de reclamantă.
Cu toate acestea, tribunalul acordă dobânzi, deși acestea nu s-au cerut, respectiv plus petit.
Pe lângă că s-a pronunțat în consecință asupra unor lucruri care nu s-au cerut, acordă nu dobânda comercială precum prevede legea, ci dobânda bancară.
În plus, tribunalul arbitral face o confuzie inadmisibilă între dobândă și daune interese, pe care le asimilează, și acordă daune la nivelul dobânzilor necerute.
Solicită instanței să examineze și judecata fondului cauzei întrucât hotărârea pronunțată încalcă principiul de drept: "nimeni nu-și poate invoca propria culpă pentru dobândi un drept".
Reclamanta fondului nu a depus la dosarul cauzei, cu excepția facturilor emise pentru suma de 3.599,5 Euro, nici un înscris care să o îndrituiască la pretenția bancară. Nu se poate emite o pretenție bănească pentru o marfă executată prost, pe care a compromis-
SRL a depus la dosarul cauzei refuzul partenerului extern de a plăti o marfă compromisă.
inițial - " " SRL Bârlad a compromis marfa, a se vedea descrierea ing., care explică greșelile de execuție, beneficiarul italian nu le-a nominalizat, refuzând marfa pur și simplu. Reclamanta a recunoscut că a confecționat greșit blue jeans, dând vina pe "indicațiile unui vizitator italian", nemandatat de SRL.
Prin decizia civilă nr. 30/11.09.2008, Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C-
Dosarul a fost înregistrat la tribunalul C-S sub nr- la data de 14.10.2008.
Din analiza actelor și înscrisurilor depuse la dosarul cauzei tribunalul a reținut că, prin acțiunea arbitrală, - " " SRL Bârlad a solicitat obligarea SRL la plata sumei de 3599,5 Euro cu titlu de pretenții și 10.000 Euro cu titlu de daune și a depus extrasul de cont (fila 26 dosar) pentru debitul calculat în lei, respectiv 12.237,58 lei.
Tribunalul arbitral a admis în parte acțiunea, obligând-o pe SRL la plata sumelor de 12.237,5801 lei, reprezentând diferență preț factură, 8985,29 lei cu titlu de dobânzi legale, 2000 lei onorariu avocat și 1576 lei taxa de arbitrare.
Prevederea cuprinsă în art. 363, alin.1 Cod pr. civilă, privind comunicarea hotărârii arbitrale în termen de cel mult o lună de la data pronunțării ei are caracter de recomandare, lipsind sancțiunea.
Astfel excepția invocată de SRL este nefondată.
Potrivit dispozițiilor art. 364 lit. f Cod pr. civilă, o hotărâre arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare dacă "tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".
Tribunalul a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 364, alin.1, lit. f Cod pr. civilă, întrucât, în speță, instanța arbitrală nu a dat mai mult decât s-a cerut.
Printr-o corectă apreciere a probelor, tribunalul arbitral a stabilit raporturile juridice dintre părți și întinderea obligațiilor asumate reciproc.
Mărfurile livrate s-au primit de către SRL, aceasta nu le-a refuzat sau returnat pentru remedierea defecțiunilor, astfel că avea obligația să le achite în termenul scadent.
În pronunțarea hotărârii arbitrale, s-au avut în vedere prevederile contractului încheiat între părți, obligațiile reciproce ale părților din contract. În mod corect s-a apreciat că - " " SRL și-a îndeplinit obligația asumată și a executat produsele.
SRL nu a refuzat produsele, nu a dispus recondiționarea lor pe cheltuiala executantului - " " SRL și nu a achitat în întregime obligația de plată a manoperei, rămânând un rest de achitat de 3995,5 Euro din valoarea facturii -/18.01.2007.
Dacă produsele ar fi fost necorespunzătoare calitativ, SRL nu ar fi achitat parțial factura, respectiv suma de 4.000 Euro. Astfel, în mod corect tribunalul arbitral a apreciat că suma cerută reprezintă o parte din prețul operațiilor facturate, ceea ce arată că obligațiile părților au decurs normal până la obstrucționarea de către pârâtă a sarcinii (restului) de plată.
Tribunalul arbitral s-a pronunțat corect asupra unor pretenții patrimoniale determinate valoric și taxate corespunzător, în limitele sesizării și codului procesual stabilit de obiectul cererii introductive.
Prima instanță a considerat că hotărârea arbitrală atacată este temeinică și legală, prin prisma dispozițiilor art. 364, lit. f, astfel că a respins acțiunea în anulare formulată de - SRL.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta - SRL, solicitând admiterea acestuia și în principal casarea hotărârii atacate pentru nulitate și trimiterea cauzei spre rejudecare la fond, în subsidiar casarea sentinței atacate pentru netemeinicie și nelegalitate, cu cheltuieli de judecată.
În principal, invocă motivul de casare prevăzut de prevederile art. 304, pct. 5.proc.civ. respectiv hotărârea s-a pronunțat cu încălcarea de către instanță a formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de prevederile art. 105, alin. 2.proc.civ.
Reclamanta recurentă arată că nu a fost citată la sediul său ori la un alt sediu ales, iar din investigațiile ulterioare, după primirea sentinței a constatat că nu s-a deplasat la sediul său nici un factor poștal sau agent procedural pentru înmânarea citației sau afișarea acesteia.
Se arată că societatea este o fabrică de confecții cu program de activitate în două schimburi și are program permanent (mai puțin sâmbăta și duminica) între orele 8-22, în plus, administratorul societății (italian) are locuința de serviciu în cadrul perimetrului fabricii și există pază permanentă și personal tehnic permanent.
Conform dispozițiilor art. 92 și 92 ind.1 proc.civ. procedura de citare prin afișare se efectuează la sediul persoanei juridice când personal îndrituit să primească citația refuză primirea acesteia sau agentul procedural constată lipsa oricărei persoane de la sediul societății.
Recurenta învederează că societatea nu s-a aflat în nici o situație de acest gen, dimpotrivă programul și activitatea societății este cel descris anterior, dovezile cu afișarea citației la sediul societății existente la dosarul cauzei fiind fictive.
În subsidiar, susține motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304, pct.9 proc.civ. arătând că intimata - " " SRL nu a depus la dosarul cauzei nici o dovadă (înscris) care să o îndrituiască la pretenția de 3.599,5 Eur. și la ridicola cerere de daune (nu dobânzi cum i s-a acordat) de 10.000 Eur. cu excepția facturilor emise.
Instanța de arbitraj, dar și cea de fond nu au înțeles și au făcut abstracție totală de principiul de drept că nimeni nu-și poate invoca propria culpă pentru a dobândi un drept.
Refuzul partenerului extern italian PRODUTIONE de a plăti reclamantei recurente suma de 3.599,5 Eur, conform refuzului de facturi anexate, a determinat societatea recurentă să refuze plata facturilor intimatei pentru marfa prost executată, cu grave defecțiuni constatate de beneficiarul italian.
Se arată că intimata, ca și instanța arbitrală și de fond, au ignorat principiul de drept al executării cu bună credință a contractelor, conform clauzelor acestora, dar și la toate urmările pe care echitatea, obiceiul sau legea le dă obligației, după natura sa.
Nota de constatare a ing. de la - SRL d3taliiază și explică pentru această societate la cererea oficiului juridic, deficiențele mărfii constatate la recepția finală de beneficiarul extern.
Faptul că - SRL nu a identificat de defecțiunile și le-a depistat beneficiarul italian care are conform contractului obligația recepție finale nu constituie un motiv de aoc ulpabiliza pe reclamanta recurentă și a-i plăti defectele de execuție, dacă sunt parteneri, sunt și la câștiguri și la pierderi.
Se mai arată că, după ce cererea de daune nu a fost acceptată nici de Curtea de Arbitraj, deși le-a cerut expres, Tribunalul C-S, ca și Curtea de Arbitraj, menține acordarea de dobânzi în cuantum de 8.985,29 lei, deși niciodată - " " SRL nu a cerut dobânzi.
Astfel, apreciază că Tribunalul C-S a încălcat dispozițiile art. 364, lit. f proc.civ. și nu a desființat o hotărâre arbitrală prin care Curtea s-a pronunțat asupra unor lucruri pe care nu le-a cerut.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâta intimată - " " SRL solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivare, se arată că actele de procedură depuse la dosarul cauzei sunt legale și reprezintă dovezi clare precum că procedura a fost legal îndeplinită, ele purtând mențiunea agentului procedural sau a lucrătorului poștal, fiind emise de instanțele competente, condiții în care aceste înscrisuri nu pot fi "fictive" ele făcând "deplina dovadă" a îndeplinirii procedurii.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, se arată că recurenta solicită, în fapt, o rejudecare pe fond a cauzei, fără a observa că pentru a rejudeca este necesar mai întâi să fie desființată hotărârea atacată în baza art. 364.proc.civ. ori instanța de fond a considerat neîntemeiate motivele de "desființare" a hotărârii arbitrale invocate de recurentă.
Recursul formulat de reclamanta - " " SRL este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce succed:
Conform art. 100.proc.civ. procesul verbal încheiat de agentul procedural (dovada de îndeplinire a procedurii de citare) trebuie să cuprindă, printre altele, sub sancțiunea nulității, anul, luna și ziua când a fost încheiat, precum și numele celui care l-a încheiat.
În speță însă, dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul de judecată când prima instanță a pronunțat hotărârea atacată (fila 6 din dosar) nu cuprinde aceste mențiuni, astfel că este nulă și, implicit, procedura de citare a reclamantei - " " SRL este lovită de nulitate absolută.
Conform art. 85.proc.civ. judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, or, în cauză, reclamanta nu a fost citată corect și nici nu a fost prezentă la dezbateri.
Rațiunea obligativității mențiunilor privind anul, luna și ziua când a fost încheiat procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare este de a se putea verifica și îndeplinirea disp. art. 89, alin. 1.proc.civ. care prevăd că citația, sub pedeapsa nulității, va fi înmânată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată, iar rațiunea obligativității mențiunilor privind numele agentului procedural este că acesta face unele constatări personale (identitatea persoanei căreia îi înmânează citația), constatări care fac dovadă până la înscrierea în fals, ori dacă nu este cunoscut numele agentului procedural, nu se pot face niciun fel de verificări cu privire la realitatea constatărilor. În speță, chiar recurenta invocă faptul că niciun agent procedural nu s-a deplasat la sediul ei, pentru a îndeplini procedura de citare, iar acest aspect nu poate fi verificat.
Pentru a face deplină crezare despre faptele constatate, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare trebuie să fie și semnat de agentul procedural, însă, în speță și această semnătură lipsește, viciu care, la rândul său, este sancționat cu nulitatea absolută, de art. 100, alin. 3.proc.civ.
Față de considerentele de mai sus, ce fac de prisos cercetarea celorlalte motive de recurs, Curtea constată că este incident cazul de casare prevăzut de art. 304, pct. 5.proc.civ. rap. la art. 105, alin. 2.proc.civ. astfel că, în baza art. 312, alin. 5.proc.civ. sentința atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, după legala citare a părților.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță va analiza și motivele de recurs ale reclamantei, care nu au mai fost analizate în prezenta decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanta - " " SRL împotriva sentinței civile nr. 2046/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Dr.
GREFIER
RED./18.03.2009
TEHNORED. /18.03.2009/2 ex.
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL C-
PREȘEDINTE:
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Cătălin Nicolae Șerban
