Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 225/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2270/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 225
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iulia Manuela Cîrnu I-- -
GREFIER ---
Pe rol soluționarea cauzei comerciale privind pe reclamanta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI în contradictoriu cu pârâta SNCFR - RAPID având ca obiect conflict de competență.
Fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Curtea reține pricina în pronunțare pe aspectul stabilirii instanței competente.
CURTEA
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B la data de 31.12.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SNCFR - RAPID, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 77.990,49 lei, reprezentând contravaloarea facturii emise în perioada 11. - 12.2004 și majorări de întârziere calculate pe perioada 08.2004 - 11.2007.
Prin sentința civilă nr.348/23.01.2008, Judecătoria Sectorului 6 B - Secția a VI-a Comercială Secția Civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București - Secția contencios Administrativ.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.51/2008 soluționarea litigiilor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate este de competența instanțelor de contencios administrativ.
Ca atare, conform art.51 alin.3 din Legea nr.51/2008 republicată raportat la art.2 alin.1 lit.d Cod procedură civilă, competența de soluționare a prezentului litigiu revine instanței de contencios administrativ.
Prin sentința civilă nr.1117/04.04.2008, Tribunalul București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că interpretarea art.51 alin.3 din Legea nr.45/2006 așa cum era în vigoare la data la care s-a pronunțat judecătoria trebuie făcută în mod sistematic prin raportare la dispozițiile Legii nr.554/2004, și ținând cont de natura juridică a litigiului dedus judecății.
Astfel, conform art.35 alin.1 din Legea nr.51/2006, raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține competența judecătoriei în soluționarea prezentului litigiu, pentru următoarele considerente:
Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice a fost adoptată în martie 2006 și modificată în februarie 2008, modificare ce a vizat și conținutul art.51 alin.3 din menționata lege.
Sub acest aspect, Curtea reține că anterior modificării din februarie 2008, dispozițiile cuprinse în actul normativ arătat erau contradictorii, îndeosebi pe aspectul stabilirii competenței de soluționare a obligațiilor patrimoniale, ceea ce a determinat o practică neunitară a instanțelor de judecată, în sensul că, deși în art.51 alin.3 al legii se prevedea competența instanțelor de contencios administrativ în soluționarea litigiilor izvorând din plata contravalorii facturilor de utilități publice, în art.36 alin.1 din aceeași lege se stabileanatura contractuală și deci privată a raporturilordecurgând din contractele încheiate între operatoriii și utilizatorii de utilități publice, ceea ce exclude competența instanței de contencios administrativ, chemată să aplice și interpreteze acte normative din afara dreptului public.
Întrucât dispozițiile unui act normativ sunt interpretate prin aplicarea tuturor metodelor de interpretare, Curtea reține că, din interpretarea logico-juridică și sistematică a Legii nr.51/2006, astfel cum aceasta era în vigoare la data ivirii conflictului negativ de competență, competența de soluționare a cauzei revenea tot instanței comerciale - judecătorie sau tribunal, în funcție de pragul valoric, fiind vorba de litigiu izvorât din raporturi juridice derulate în cadrul desfășurării unei activități comerciale, contractul încheiat de părțile în proces fiind un atare act de comerț.
Începând cu februarie 2008, legiuitorul a corectat inadvertențele strecurate în art.51 alin.3 din Legea nr.51/2006, în sensul că a stabilit competența instanțelor de drept comun în rezolvarea litigiilor enumerate cu titlu generic în textul de lege menționat, modificarea legislativă fiind menită să armonizeze textul de lege menționat cu celelalte articole din Legea nr.51/2006, și, implicit cu art.36 care stabilește natura juridică a raporturilor juridice decurgând din aceste contracte.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.20 Cod procedură civilă raportat la art.36 alin.1, art.51 alin.3 din Legea nr.51/2006, văzând și dispozițiile art.1 și 3 Cod comercial, Curtea stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIE cu sediul în B,-, sector 3 și pârâta SNCFR - RAPID cu sediul în B, Calea, nr.18, sector 6, în favoarea Judecătoriei Sectorului 6
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.12.2006.
Președinte,
Dr. I-
Grefier,
-
Red.Jud. - 15.12.2008
Tehnored. - 16.12.2008
Nr.ex.: 5
Președinte:Iulia Manuela CîrnuJudecători:Iulia Manuela Cîrnu
