Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 83/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.83/C/2009-
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Filimon Marcela JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Dobai Florica
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului comercial d eclarat de pârâții,din O,-/B, jud.B, din O,-, -.2,.13, jud.B,,din O,-/B, jud.B și- " " SRL,cu sediul în O,-, jud.B, în contradictoriu cu intimata reclamantă, din O,-, jud.B și intimatul pârâtOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,cu sediul în O,-, jud.B, împotriva sentinței nr.452/COM din 1 aprilie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosarul nr-, având ca obiect constatare nulitate act.
Se constată că, fondul cauzei a avut loc la data de 6 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii cauzei pentru data de 13 octombrie 2009, pentru când intimata reclamantă a depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.452/COM din 1 aprilie 2009, TRIBUNALUL BIHORa respins cererea formulată de reclamanta, domiciliată în O,-, județul B, în contradictoriu cu pârâții și, ambii cu domiciliul în O,-/B, județul B, domiciliată în O,-, -.2,.13, județul B și - SRL, cu sediul în O,-, județul B și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O,-, județul
A obligat pe pârâții, și - SRL să plătească reclamantei suma de 2.971,10 lei cheltuieli parțiale de judecată și a respins cheltuielile reprezentând onorar avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, reclamanta a solicitat să se constate nulitatea contractelor de cesiune și a hotărârii AGA societății comerciale, iar în final, radierea mențiunilor efectuate în baza actelor juridice în sensul ca pârâta să revină asociat unic în cadrul pârâtei și în calitate de debitoare a reclamantei/creditoare.
Considerentele acțiunii reclamantei se referă tocmai la faptul că în baza Contractului de cesiune 1/12.07.2006 urmare a cesiunii părților sociale către pârâta a devenit creditoare pentru creanța în sumă de 75.761,74 RON echivalentul a 21.138 EUR, urmare a creditărilor efectuate în perioada decembrie 2004 - aprilie 2006 și suma de 38.932 RON contravaloare părților sociale față de pârâta, formându-se dosarul execuțional 461/E/2007 al BEJ G, în vederea satisfacerii creanței.
În baza art.109 Cod procedură civilă orice parte interesată care pretinde un drept față de altă persoană, poate solicita în fața instanței obligarea acestuia de a-i recunoaște ori satisface dreptul. Din considerentele acțiunii este evident că reclamanta a promovat acțiunea în constatarea nulității actelor juridice, doar în considerentul satisfacerii creanței pe care le are față de debitoare, prin urmare, având în vedere și notele de ședință depuse la dosar de către pârâtă prin mandatar la data de 30.03.2009 prin care solicită a se lua act că nu mai are nici o datorie față de reclamanta, este evident că reclamanta nu mai are nici un interes în susținerea cererii, astfel că instanța, în baza art.109 Cod procedură civilă a respins cererea reclamantei ca fiind lipsită de interes.
Având în vedere că după promovarea acțiunii reclamanta și-a satisfăcut dreptul de creanță prin încasarea creanței conform procesului-verbal de închidere a dosarului execuțional din 24.03.2009, față de prevederile Art.274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pe pârâții, și - SRL să plătească reclamantei suma de 2.971,10 lei cu titlul de cheltuieli parțiale de judecată reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar justificate cu actele de la dosar, și a respins cheltuielile de judecată reprezentând onorar avocat ca nedovedite, deoarece, factura fiscală nr.37/26.06.2008 nu identifică dosarul unde a fost mandatată mandatara reclamantei și nici numărul de contract care să justifice cheltuielile legate de derularea obiectului dosarului -.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxei de timbru, au declarat apel apelanții, și - " " SRL, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul respingerii capătului de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată și admiterea capătului de cerere având ca obiect obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, ca urmare a respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de apel, întemeiat pe prevederile art.294/1 și următoarele Cod procedură civilă, apelanții au arătat că, în mod greșit prima instanță, respingând acțiunea reclamantei i-au obligat la plata sumei de 2.971,10 lei, cheltuieli de judecată parțiale, reținând în esență că aceasta a promovat acțiunea pentru a-și satisface o creanță pe care o aveau față de aceasta. Creanță achitată pe parcursul derulării procesului.
Dacă instanța de fond ar fi analizat cu atenție cererea reclamantei, ar fi observat că în primele două aliniate ale motivării acțiunii, aceasta a făcut referire la existența unei creanțe, iar apoi trece la motive care ar duce la constatare nulității absolute a contractului de cesiune din data de 12.07.2007, apoi la nulitatea absolută a hotărârii adunării generale a asociaților din cadrul - " " SRL, din 28.08.2007 și în final solicită nulitatea absolută a contractului de cesiune încheiat la data de 28.08.2007, între și.
În altă ordine de idei, artă că împotriva veniturilor apelantei s-au înființat forme de poprire, în vederea realizării creanței creditoarei, în urma cărora a achitat acesteia suma de 8.000 RON din creanța sa, deci nu se putea vorbi de crearea de către a unei stări de insolvabilitate, ceea ce nu se poate tăgădui în prezenta cauză de către creditoare.
Este de relevat de asemenea faptul că, raportat la datoriile dintre părțile din prezenta cauză pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României s-a derulat un proces care s-a finalizat în luna noiembrie 2008, iar după acea dată a achitat creditoarei datoriile pe care le avea față de aceasta în integralitatea lor.
Concluzionează că, în cauză a figurat ca și parte, pârâtul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR, față de care reclamanta a solicitat obligarea la plata sumei de 85.870 RON pentru că nu a fi dat curs unor acte emanate de la executorul judecătoresc G și care ar fi contribuit la așa zisa creare a stării de insolvabilitate a debitoarei, la care instanța nu a făcut nici un fel de trimitere.
Intimata reclamantă, prin concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Criticile aduse de apelanți, arată intimata, se rezumă doar la acordarea în favoarea sa a cheltuielilor de judecată, critici pe care solicită a fi înlăturate ca fiind neîntemeiate.
Cheltuielile de judecată sunt reglementate de prevederile art.274 și următoarele Cod procedură civilă.
Potrivit art.275 Cod procedură civilă, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, ori aceștia s-au opus admiterii acțiunii, deci nu au recunoscut pretențiile sale.
Concluzionează intimata reclamantă că, hotărârea judecătorească depusă la ultimul termen de către apelanți în probațiune, este irelevantă soluționării apelului, deoarece în acel dosar instanța de judecată a fost investită să soluționeze o divergență între părți rezultată dintr-un contract de închiriere încheiat între ea și - " ", contract care nu are nici o legătură cu achitarea contravalorii părților sociale, ori cu prezenta cauză, motiv pentru care solicită să fie înlăturată de la soluționarea apelului.
Analizând apelul declarat, prin prisma motivelor mai sus arătate, a fost apreciat ca fondat, astfel că a fost admis și în consecință, a fost schimbată în parte sentința, în sensul respingerii capătului de cerere al reclamantei, privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În consecință, va fi obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâților, din următoarele considerente:
Acțiunea reclamantei a fost respinsă pe cale de excepție, pentru lipsa interesului.
În acest context, culpa procesuală a acesteia, este evidentă, astfel că în temeiul prevederilor art.274 Cod procedură civilă, aceasta va fi obligată să plătească pârâților cheltuieli de judecată în primă instanță în cuantum de 2.000 lei.
În cauză, nu s-a formulat în condițiile art.246 Cod procedură civilă o cerere de renunțare la judecată, acțiunea având ca obiect, constatarea nulității unui contract de cesiune, ci acțiunea reclamantei a fost respinsă pentru lipsa interesului.
Raportat la cele de mai sus, nu se poate reține că pârâții și-ar fi îndeplinit obligațiile din litigiu după formularea cererii de chemare în judecată, câtă vreme obiectul acestei cauze îl constituie valabilitatea contractului de cesiune, iar nu achitarea unor creanțe, chiar reprezentând contravaloarea părților sociale.
În consecință, va fi schimbată sub acest aspect sentința nr.452/1 aprilie 2009 Tribunalului Bihor, cu menținerea celorlalte dispoziții.
Deși, așa cum a arătat intimata reclamantă, litigiul soluționat prin decizia nr.3397 din 14 noiembrie 2008 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nu are legătură cu prezentul litigiu, obligarea la plata cheltuielilor de judecată, este justificată de culpa sa procesuală, care a determinat respingerea acțiunii.
Ca urmare a admiterii apelului formulat de, și - " " SRL, intimata va fi obligată în temeiul acestui text legal, la plata cheltuielilor de judecată în apel, în favoarea apelanților, în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul declarat de apelanții,din O,-/B, jud.B, din O,-, -.2,.13, jud.B,,din O,-/B, jud.B și- " " SRL,cu sediul în O,-, jud.B, în contradictoriu cu intimata reclamantă, din O,-, jud.B și intimatul pârâtOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,cu sediul în O,-, jud.B, împotriva sentinței nr.452/COM din 1 aprilie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamanta să plătească pârâților suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă partea intimată să plătească apelanților 500 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- în concept - 19.10.2009
- jud. fond. -
- tehnoredact - - 8 ex.
- 19.10.2009
6 com. 20.10.2009 cu:
-,
-,
-,
- - " " SRL
- ,
- OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,
Președinte:Filimon MarcelaJudecători:Filimon Marcela, Boța Marilena, Dobai Florica
