Spete evacuare in dreptul comercial. Decizia 81/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.81/C/2009-
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Filimon Marcela JUDECĂTOR 2: Boța Marilena
- - - JUDECĂTOR 3: Dobai Florica
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului comercial d eclarat de reclamanta- "" SRL,cu sediul în O,-, jud.B în contradictoriu cu intimata pârâtăFUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU TINERET B,cu sediul în O,-, jud.B împotriva sentinței nr.491/COM din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect evacuare.
Se constată că, fondul cauzei a avut loc la data de 6 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii cauzei pentru data de 13 octombrie 2009, pentru când apelanta reclamantă a depus la dosar copie după cartea funciară nr.50104, nr. top.1631/82, note scrise și copii de pe chitanțele privind plata cheltuielilor de judecată în fond și în apel.
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.491/COM din 15 aprilie 2009, Tribunalul Bihora respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta -. cu sediul în O- în contradictoriu cu pârâta Fundația Română pentru Tineret B cu sediul în O-.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. 22/COM/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dos. nr- a fost admisă cererea formulată de pârâtă împotriva reclamantei, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 132/1.02.1995, încheiat de cele două părți și evacuarea reclamantei din imobilul reprezentând Hotelul În baza acestei hotărâri pârâta a și procedat la evacuarea reclamantei prin intermediul executorului judecătoresc la data de 20 martie 2008.
Ulterior aducerii la îndeplinire a acestei măsuri Curtea de Apel Oradea a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Bihor ( dec. civ. nr. 12/2009 - A/C ), a fost schimbată în întregime hotărârea atacată și pe cale de consecință s-a respins cererea de chemare în judecată.
Potrivit art. 4041alin. 1 Cod procedură civilă în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare acestuia, competența de a dispune în acest sens revenind instanței de control judiciar sau celei competente potrivit legii.
Examinând cuprinsul dispozitivului deciziei nr.12/2009- A/C pronunțate de Curtea de Apel Oradea rezultă neîndoielnic că în cuprinsul acesteia nu s-a dispus reintegrarea reclamantei în spațiul ce a făcut obiectul contractului de închiriere. Lipsa unei asemenea mențiuni ( imposibile de altfel prin prisma prevederilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă ) nu împiedică reclamanta de a se adresa cu o cerere în acest sens instanței competente pentru a obține un titlu executoriu. Tocmai de aceea, apărarea formulată de pârâtă în acest sens, s-a apreciat că, nu poate fi primită, art. 4042alin. final Cod procedură civilă neputând fi interpretat în vreun alt sens.
Așa fiind, instanța a reținut că schimbarea de către Curtea de Apel Oradeaa sentinței comerciale nr. 22/COM/2008 pronunțate de Tribunalul Bihor în dos. nr- conferă reclamantei posibilitatea de a-și valorifica drepturile izvorâte din contractul de închiriere nr. 132/27.02.1995, respectiv de a folosi imobilul reprezentând Hotelul T situat administrativ în O-.
Intrarea în posesia lui efectivă presupune însă inexistența unui drept real sau de creanță în favoarea unui terț referitor la același bun. Concluzia se impune întrucât în măsura în care a fost constituit un atare drept, el se impune a fi respectat de terțele persoane, inclusiv de către reclamantă atâta timp cât nu a fost desființat.
Din această perspectivă instanța a reținut că după pronunțarea hotărârii de către Tribunalul Bihor pârâta a încheiat cu un contract de închiriere la data de 27.05.2008 referitor la același imobil, contract ce a și fost notat în cartea funciară după radierea celui încheiat inițial între cele două părți. În aceste condiții dreptul de creanță născut în favoarea este opozabil reclamantei care este ținută să-l respecte atâta timp cât nu a fost desființat pe cale convențională sau judecătorească.
Conflictul născut ca urmare a încheierii acestui contract de închiriere, anterior soluționării apelului de către Curtea de Apel Oradea, nu poate fi tranșat în acest cadru procesual întrucât admiterea cererii așa cum ea a fost formulată ar duce la desființarea, indirectă, a dreptului de creanță deținut de În plus, ținând seama că această societate comercială nu este parte în prezentul litigiu s-ar ajunge și la încălcarea dreptului la apărare, fapt ce nu poate fi admis.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal a formulat apel apelanta reclamantă, solicitând schimbarea în totalitate a acesteia, în sensul admiterii acțiunii; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că sentința comercială nr.491/2009, pe care o atacă, este total greșită, ea fiind nelegală și netemeinică din mai multe puncte de vedere.
Sentința atacată este nelegală, deoarece schimbă sensul și lipsește de conținut o hotărâre superioară în grad, respectiv Decizia nr.12/2009 a Curții de Apel Oradea, care îi recunoaște drepturile ce decurg din contractul său de închiriere.
Ținând cont că obiectul unei hotărâri judecătorești care trebuie să soluționeze o cerere pe baza probelor administrate de părți pe baza principiului contradictorialității prin punerea în discuție a tuturor probelor administrate, constată că cererea sa a fost respinsă, pe baza contractului de închiriere amintit în condițiile în care - "" SRL nu este parte în proces și nu a pus în discuție acest contract, care nu este obiectul cererii sale.
Hotărârea este cu atât mai nelegală, cu cât în susținerea cererii sale a depus la dosar o acțiune înregistrată la instanță, prin care a cerut constatarea nulității absolute și a contractului în discuție, și atunci instanța trebuia ori să pună în discuție acest contract pentru a-și putea face și ea apărarea, ori trebuia să nu țină cont de el.
Instanța de judecată nu trebuia și nu avea voie să manifeste atâta interes față de dreptul la apărare a unei terțe persoane față de proces, atâta timp cât aceasta nu este parte în proces, deși dacă era interesată putea să fie, nu-și manifesta nici o apărare și nici interesul de a fi apărată de cineva.
Nelegalitatea hotărârii merge până acolo încât, arată apelanta, o consideră pe ea terță persoană, raportat la contractul lor de închiriere în condițiile în care la data încheierii acelui contract, apelanta avea înscris în CF contractul său de închiriere, fapt cunoscut și de - "" SRL, iar radierea sa după un an de zile este nelegală, deoarece se face după pronunțarea deciziei nr.12/2009 și această radiere a contestat-o, așa cum a arătat, în instanță.
Arată apelanta că, chiar dacă am face abstracție de cele de mai sus, și am considera legal contractul de închiriere - "" SRL, și atunci hotărârea instanței este nelegală, deoarece instanța de judecată dacă ar fi fost obiectivă și imparțială ar fi trebuit să țină cont de faptul că spațiul arătat în acest contract este doar J din spațiul care face obiectul contractului său de închiriere, și atunci ar fi trebuie să admită cererea sa, cel puțin cu privire la această diferență prin care nu ar fi încălcat dreptul la apărare la nimeni.
Concluzionează că, instanța nu numai că nu a înțeles obiectul cererii sale, dar nici nu a soluționat-o în totalitate, lăsând nerezolvat peste J din spațiu, la care are dreptul, fără să se pronunțe ce se întâmplă cu acel spațiu, deoarece potrivit contractului este dreptul său, nu l-a revendicat nimeni, dar nici ei nu i s-a dat.
Apelul nu a fost motivat în drept.
Intimata nu și-a precizat poziția asupra apelului.
Examinând sentința apelată, raportat la motivele de apel invocate, precum și sub toate aspectele, instanța reține că apelul este fondat, urmând a fi admis și schimbată în totalitate sentința apelată, în sensul admiterii acțiunii, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 404/2 alin. 1 Cod procedură civilă, în cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. Potrivit alin. 3, dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării, în condițiile alin. 1, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente, potrivit legii.
În speță, prin sentința comercială nr. 22/COM/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 132/01.02.1995 încheiat între reclamanta Fundația Română pentru Tineret B și pârâta, fiind obligată pârâta la eliberarea de îndată a imobilului și restituirea acestuia către reclamantă.
În baza proceselor-verbale din data de 19.03.2008 și 20.03.2008, emise de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr. 107/2008, s-a realizat punerea în executare a sentinței nr. 22/COM/2008 a Tribunalului Bihor, în sensul predării spațiului în favoarea creditoarei Fundația Română pentru Tineret
Prin decizia nr. 12/27.01.2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradeaa fost admis apelul declarat de apelanta împotriva sentinței comerciale nr. 22/COM/2008 a Tribunalului Bihor, fiind schimbată în totalitate sentința, în sensul respingerii acțiunii.
Prin urmare, sunt aplicabile în cauză prevederile art. 404/2 alin. 3 Cod procedură civilă, rap. la art. 404/2 alin. 1, având în vedere că s-a desființat titlul executoriu în baza căruia se făcuse executarea, astfel încât, astfel cum a reținut și instanța de fond, cererea reclamantei de restabilire a situației anterioare este admisibilă în temeiul prevederilor legale menționate. Faptul că pârâta a precizat prin întâmpinarea depusă la instanța de fond că a formulat recurs împotriva deciziei nr. 12/27.01.2009 a Curții de Apel Oradea nu prezintă relevanță, căci hotărârile date de către instanța de apel sunt la rândul lor executorii, ca și hotărârile date în primă instanță în materie comercială, fapt ce rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 720/8 și art. 300 alin. 1 Cod procedură civilă, iar în condițiile în care pârâta nu a făcut dovada că ar fi obținut suspendarea executării deciziei recurate până la soluționarea recursului, nu există nici un motiv pentru care să nu poată fi primită cererea de întoarcere a executării formulată de reclamantă.
În ceea ce privește, însă, existența contractului de închiriere încheiat de către pârâtă ulterior pronunțării sentinței comerciale nr. 12/17.01.2008 a Tribunalului Bihor, raportat la care instanța de fond a respins cererea de întoarcere a executării, instanța apreciază că soluția pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
Din acest punct de vedere, se va reține că, la data de 27.05.2008, între pârâta Fundația pentru Tineret B și s-a încheiat contractul de închiriere având ca obiect spațiul hotelier Hotelul T, în suprafață de 649 mp, situat în O-, pe o perioadă de 20 ani, începând cu data de 02.06.2008. Acest contract a fost notat în cartea funciară nr. 50104 la data de 13.02.2009.
Este corectă observația apelantei din cuprinsul motivelor de apel, respectiv, chiar dacă s-ar da eficiență și prioritate acestui contract, acesta nu are ca obiect decât suprafața de 649 mp din totalul suprafeței închiriate reclamantei prin contractul de închiriere nr. 132/27.02.1995, acest din urmă contract privind nu numai Hotelul T, ci și toate încăperile aferente acestuia, de la mezanin, parter și etaj. Prin urmare, oricum s-ar fi impus restabilirea situației anterioare pentru o parte a imobilului din care a fost evacuată reclamanta.
Însă, chiar în condițiile existenței contractului de închiriere de care se prevalează pârâta, instanța de apel apreciază că, în concursul dintre cei doi locatari, pe baza regulilor opozabilității actelor juridice, urmează a se da eficiență contractului invocat de reclamantă. Astfel, este evident că, în condițiile în care prin Decizia nr. 12/27.01.2009 a Curții de Apel Oradeas -a respins cererea Fundației Române pentru Tineret de reziliere a contractului de închiriere nr. 132/27.02.1995 încheiat cu reclamanta, aceasta din urmă și-a păstrat calitatea de chiriaș asupra spațiului comercial, hotărârea producând efect retroactiv, de la data introducerii acțiunii în rezilierea contractului, rezultatul fiind acela că, practic, reclamanta nu a pierdut niciodată calitatea sa de chiriaș. Dreptul său este opozabil oricărei persoane de la data înscrierii lui în cartea funciară - 20.10.2005. Contractul de închiriere încheiat de pârâtă cu, având dată certă de la data de 27.05.2008, nu poate fi opozabil primului contract încheiat de pârâtă cu reclamanta, întrucât contractul cu dată certă anterioară este opozabil locatarului care are un contract cu dată certă ulterioară.
Mai mult, nu se poate aprecia că pârâta ar fi acționat cu bună-credință în condițiile în care a solicitat, în baza sentinței comerciale nr. 22/17.01.2008, radierea din CF a înscrierii dreptului de închiriere al reclamantei și corelativ înscrierea dreptului de închiriere în favoarea, abia la data de 13.02.2009, când deja exista decizia nr. 12/27.01.2009 a Curții de Apel Oradea, prin care era menținut în vigoare contractul de închiriere încheiat cu reclamanta.
Față de aceste considerente, instanța apreciază apelul ca fiind întemeiat, urmând a fi admis în temeiul art. 296 Cod procedură civilă și schimbată în totalitate sentința apelată, în sensul admiterii acțiunii reclamantei, dispunându-se în baza art. 404/2 alin. 3, rap. la art. 404/2 alin. 1 Cod procedură civilă, întoarcerea executării, prin reintegrarea reclamantei în spațiul comercial și evacuarea pârâtei.
Față de culpa procesuală a pârâtei, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, aceasta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în fond și apel, potrivit chitanțelor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul declarat de apelanta - "" SRL, cu sediul în O,-, jud.B în contradictoriu cu intimata pârâtăFUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU TINERET B,cu sediul în O,-, jud.B împotriva sentinței nr.491/COM din 15 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în totalitate, în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanta - "" SRL, - O,-, împotriva pârâtei FUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU TINERET
Dispune întoarcerea executării, prin reintegrarea reclamantei în spațiul comercial ce face obiectul contractului de închiriere nr.132/01.02.1995, încheiat între părți, având ca obiect imobilul Hotelul T, situat în O,- și dispune evacuarea pârâtei.
Obligă intimata pârâtă la plata sumei de 3.500 lei cheltuieli de judecată în fond și apel în favoarea apelantei reclamante.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red. dec. -
- jud. fond. -
- tehnoredact - - 4 ex.
- 05.11.2009
2 com. 05.11.2009 cu:
- - "" SRL,
- FUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU TINERET
Președinte:Filimon MarcelaJudecători:Filimon Marcela, Boța Marilena, Dobai Florica
