Ieșire din indiviziune. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA NR. 83/Ap.
Ședința publică din 9 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Codruța Vodă judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Gabriel Ștefăniță
- - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta Compania de Navigație Maritimă "" C împotriva încheierii nr. 8245/com din 13 noiembrie 2006, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosar nr. 1265/com/2003.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 2 septembrie 2008, potrivit încheierii de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 9 septembrie 2008.
CURTEA
Constată că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr.1265/2003 reclamanta Cas olicitat ca, în contradictoriu cu pârâta C instanța de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să constate încetarea asocierii realizate în baza contractului de asociere nr.1/1193 și a actelor adiționale, partajul bunurilor imobile realizate în baza contractului de asociere nr.1/1993 și a actelor adiționale și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea pretențiilor deduse judecății, reclamanta a invocat faptul că între părți a intervenit protocolul din 1 mai 1993 care și-a încetat valabilitatea la 7 mai 1993, concomitent cu încheierea contractului de asociere nr.1/1993 având ca obiect construirea unui număr de 51 de apartamente ce urmau a fi valorificate de ambele părți în calitate de coproprietari.
Prin încheierea nr.8245 din 13 noiembrie 2003 Tribunalul Constanța - Secția comercială a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă și a respins cererea formulată de reclamanta privind constatarea încetării asocierii în baza contractului nr.1/1993 și a actelor adiționale ca fiind autoritate de lucru judecat față de cererea soluționată în cuprinsul dosarului nr.2434/1998 al Tribunalului Constanța.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr.2434/1998 a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu să dispună încetarea contactului de asociere nr.1 din 15 noiembrie 1993 și a actelor adiționale acestuia, pronunțându-se sentința civilă nr.1472/2000.
Prima instanță a reținut, în continuare, că a fost investită cu soluționarea constatării încetării asocierii realizate în baza contractului nr.1/1993 și a actelor adiționale.
Ori, potrivit dispozițiilor art.1201 cod civil " este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate".
Prin urmare, fiind întrunită tripla identitate dintre cele două cereri, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel reclamanta invocând nelegalitatea și netemeinicia încheierii pronunțate, arătând că nu sunt întrunite elementele autorității lucrului judecat privind tripla identitate între cele două cereri de chemare în judecată.
Secția Comercială a Curții de Apel Constanța prin decizia nr.198 din 3 iunie 2004 respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat în sensul aplicabilității în cauză a dispozițiilor art.1201 Cod civil.
Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs reclamanta C, invocând că instanța de apel nu a făcut o analiză a identității de obiect a celor două cereri, motivarea deciziei din apel fiind neclară, imprecisă și neconvingătoare.
Din observarea actelor din dosarul nr.2434/1998 al Tribunalului Constanța rezultă că în judecata anterioară reclamanta și-a precizat de mai multe ori acțiunea solicitând în cele din urmă să se dispună rezilierea asocierii din culpa pârâtei și să fie obligată la plata sumei de 1,5 milioane USD, cheltuială suportată de reclamantă peste valoarea celor 51 apartamente iar, în subsidiar, să se atribuie drept echivalent al acesteia, restul construcției (încheierea din 19 mai 2000, fila 9).
Prin acțiunea ce face obiectul judecății de față, reclamanta solicită să se constate încetarea asocierii prin raportare la dispozițiile art.8.1.3 din contract și să se dispună partajarea bunurilor realizate din asociere.
Rezultă, cu evidență, diversitatea de obiect și cauză între acțiunea în reziliere și aceea în constatarea încetării asocierii și partajarea bunuri încât excepția autorității de lucru judecat nu poate opera, după cum funcția de prezumție a autorității de lucru judecat nu poate opera, de vreme ce constatarea primei instanța privitoare la convenția părților nu este contrazisă prin pronunțarea unei hotărâri de constatare a încetării asocierii conform contractului, atât timp cât acest aspect nu a constituit obiectul primei instanțe care a avut de analizat doar dacă sunt îndeplinite condițiile rezilierii contractului iar obligarea la plata sumei de 1,5 milioane USD ține de executarea contractului care nu a fost desființat.
Cele două acțiuni, abordează chestiuni diferite în privința unuia și aceluiași act juridic, cu efecte juridice diferite, încât, în mod nelegal, curtea a respins apelul, menținând încheierea primei instanțe și nu a dat eficiență dispozițiilor art.297 Cod procedură civilă și să judece fondul cauzei.
Prin decizia civilă nr.4988/29.11.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul declarat de reclamanta C, pe fond.
Prin încheierea nr.289/2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus strămutarea cauzei Curții de APEL BRAȘOV.
Prin decizia nr. 63/Ap/2007, Curtea de APEL BRAȘOVa respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei
Prin decizia nr. 322/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială casează decizia de mai sus și trimite cauza pentru soluționarea căii de atac a apelului.
Instanța de casare a reținut următoarele considerente:
Decizia atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 315 Cod procedură civilă conform cu care, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs sunt obligatorii.
Astfel, prin decizia nr. 4988 din 24 noiembrie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul formulat de reclamantă împotriva deciziei nr. 198 din 3 iunie 2004 Curții de Apel Constanța, casându-se decizia și trimițându-se cauza pentru rejudecarea apelului, aceleiași instanțe.
Prin această decizie, instanța de apel a fost învestită cu soluționarea căii de atac a apelului promovat împotriva încheierii nr. 8345/13 noiembrie 2003 Tribunalului Constanța și nicidecum cu soluționarea cauzei pe fond.
În cuprinsul considerentelor deciziei de casare nu s-a făcut vorbire nici un moment despre învestirea instanței în evocarea fondului, ci doar de rejudecarea apelului în raport de prevederile art. 297 Cod procedură civilă.
Nerespectând decizia de casare, hotărârea instanței de apel este lovită de nulitate ceea ce atrage casarea acesteia și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru soluționarea căii de atac a apelului.
Față de aceste considerente analizarea celorlalte motive de recurs este inutilă, astfel că Înalta Curtea admis ca fondat recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza la aceeași instanță pentru soluționarea căii de atac a apelului.
În rejudecare, instanța de apel se va conforma întocmai prevederilor art. 315 Cod procedură civilă, în sensul că va lua în considerare îndrumările hotărârii de casare pronunțate de Înalta Curte sub nr. 4988 din 24 noiembrie 2004.
În rejudecare, Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 4988/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială a decis în mod irevocabil asupra inexistenței autorității de lucru judecat prevăzută de art. 1201 Cod civil. Această dezlegare fiind obligatorie, pentru aceleași motive - hotărârea instanței de fond care afirmă contrariul urmează a fi desființată și cauza trimisă spre rejudecare Tribunalului Brașov - Secția Comercială, avându-se în vedere strămutarea procesului de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Încheierea nr. 3224/26.10.2006 și dispozițiile art. 297 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta Compania de Navigație Maritimă C împotriva Încheierii nr. 8245/Com din 13.XI.2006, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 1265/Com/2003, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Brașov - Secția Comercială.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Tatiana Micu
- - - -
Grefier,
- -
Red.Șt.
/01.10.2008
Dact. 5 ex.
Jud.încheiere:
Președinte:Codruța VodăJudecători:Codruța Vodă, Gabriel Ștefăniță, Tatiana Micu