Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 169/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Operator date - 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 169 /
Ședința publică de la data de 9 februarie 2010
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
Judecător - -
Grefier
Pe rol judecarea Recursului declarat de reclamanta împotriva Sentinței civile nr. 40/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr- având ca obiect - obligatia de a face, în contradictoriu cu intimatele " ", PRIN LICHIDATOR - MANAGEMENT T, T, " " și " ".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă, lipsind celelalte părți.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 01.02.2010 s-a depus întâmpinare de către " ", după care:
Recurenta arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța pune în discuție competența secției comerciale a tribunalului în soluționarea cauzei în primă instanță.
Recurenta arată că secția comercială era competentă să judece cauza, și nu judecătorul sindic, însă ar trebui să fie modificată sentința în sensul admiterii expertizei și admiterii cererii reclamantei, astfel cum a fost formulată. Depune concluzii scrise și note privind cheltuielile de judecată.
După reținerea cauzei în pronunțare se prezintă pentru intimata T av..
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin Sentința civilă nr. 40/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul C- în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta " ", prin lichidator - Management T, " " - și " " L, în sensul că: a fost obligată "pârâta " ", prin lichidator "- MANAGEMENT " să elibereze reclamantei actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare nr. 1391/19.04.2005 de către dl Lichidator al firmei " ", în care să fie trecut NR CF 1200, nr. I/25 în suprafață de 65 mp. achitată cu factura -/47/28.11.2005"; s-a dispus înscrierea în fila CF nr 1200 (a) dreptului de servitute de trecere cu autovehiculul și cu piciorul și a dreptului de folosința utilităților pe parcela nr. I/60/6(nr. cad.187) ca fiind aservit, în favoarea parcelei nr I/25, ca fond dominant, pe traseul cu lungimea de 657 și lățimea de 8, conform schițelor și tabelelor prezentate în anexa suplimentului de expertiză tehnică efectuată de expert, care face parte integrantă din prezenta hotărâre; s-a dispus înscrierea în fila CF nr 1296 asupra parcelei ntr I/60/14, ca fond aservit, (a) dreptului de servitute de trecere, vedere și folosința utilităților ce se află în zona cuprinsă între drum și case, în suprafață de 600 mp.( lungime de 100m și lățime de 6 în medie) în favoarea parcelei reclamantei înscrise în CF 1200 -, nr. I/25, ca fond dominant; a fost obligată pârâta " " B să branșeze imobilul proprietatea reclamantei la rețeaua electrică așa cum a fost în momentul predării potrivit art.9 pct.3 din contractul de vânzare-cumpărare 1391/15.04.2005; a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 19.584,356 RON reprezentând contravaloarea suprafeței de construcție în minus față de suprafața din contract. A fost respinsă cererea reclamantei de sechestru asigurător pe firma lichidatoare. A fost respinsă cererea față de pârâta SC, pe care o scoate din cauză. A fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata prejudiciului. A fost obligată pârâta " ", prin lichidator "- MANAGEMENT " în solidar cu pârâta " " B să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în valoare de 3.456,44 RON.
Prin recursul declarat, reclamanta a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii în întregime a cererii. În motivarea recursului, recurenta a susținut, în esență, că lichidatorul nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile, încasând "suma celor 65 mp" și refuzând să "regleze suprafața clădirii plătite și nepredate", refuzând "să stea de vorbă" cu reclamanta și solicitând anularea contractelor de vânzare-cumpărare a modulelor licitate, proces din cauza căruia reclamanta "a stat în stres", neputând locui în imobil și fiind debranșată de la curentul electric; cheltuielile de judecată nu mai pot fi recuperate de la lichidator, pentru că societatea a fost radiată, astfel încât aceste cheltuieli trebuie să le plătească în solidar "firmele implicate".
În drept, recurenta a indicat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 10.proc.civ.
La data de 22 iunie 2009 s-a depus întâmpinare de către - Management T, în calitate de lichidator al SC SA, solicitând respingerea recursului. S-a arătat că, acțiunea în anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între societatea debitoare prin lichidatorul anterior SC SA, în calitate de vânzătoare și recurenta reclamantă, în calitate de cumpărătoare a fost promovată tocmai în considerarea lipsei identificării activului în teren, nefiind făcută dezmembrarea, această împrejurare determinând probleme cu privire la situația imobilului; recurenta și-a asumat riscul corecțiilor ulterioare făcute asupra modulelor vândute de către fostul lichidator. Întrucât contractul recurentei a intervenit la data de 15 aprilie 2005, iar - Management a fost desemnată lichidator la 18 octombrie 2005, nu se pune problema unei răspunderi a celui de-al doilea lichidator,cu atât mai mult cu cât acesta nu și-a "însușit" contractul.
La data de 1 februarie 2010 s-a depus întâmpinare de către intimata SC SA B, aceasta invocând lipsa calității procesuale pasive, în condițiile în care aspectele criticate de către recurentă nu vizează capătul de cerere în care intimata a avut calitatea de pârâtă.
Examinând recursul declarat prin raportare la criticile formulate de reclamanta, precum și din oficiu în ce privește motivele de ordine publică, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 129 alin. 2.proc.civ. "judecătorul, în tot cursul procesului, conduce desfășurarea acestuia, veghează la respectarea dispozițiilor legale și are puterea de a fixa termenele și de a ordona măsurile necesare judecării cererii. De asemenea, el are îndatorirea să facă respectate și să respecte el însuși principiul contradictorialității și celelalte principii ale procesului civil."
Dreptul de intervenție al judecătorului izvorăște din natura misiunii sale; administrația justiției fiind o sarcină a statului, autoritatea judecătorului trebuie să rămână mai presus de voința individuală privată.
Sintetizând desfășurarea litigiului, se constată că, la data de 8 mai 2007, reclamanta a chemat în judecată trei persoane juridice - SC SA, SC SA și SC - MANAGEMENT SRL, solicitând obligarea acestora să-și execute obligațiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare - respectiv punerea în posesia bunurilor mobile și imobile câștigate la licitație; să execute dezmembrarea terenului aferent I/25 CF 1200; să plătească suma de 10.000 RON, reprezentând prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligației.
În motivarea acțiunii, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 969-971.civ., art. 1312-1317.civ. art. 1321, 1324, 1335, 1336.civ. art. 1073.civ. reclamanta a arătat că a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.1391/19.04.2005 și că pârâtele refuză predarea "bunurilor imobile conform caietului de sarcini din modulul nr.XVIII", iar SC SA refuză efectuarea dezmembrării.
Cererea de chemare în judecată astfel formulată s-a înregistrat pe rolul tribunalului, ca instanță comercială.
Fără a se preocupa de calificarea litigiului și de stabilirea cadrului procesual, instanța a încuviințat la data de 26 iunie 2007 administrarea probei cu expertiză. La data de 10 octombrie 2007 s-a depus raportul de expertiză în specialitatea construcții, iar la data de 13 noiembrie 2007 s-a depus raportul de expertiză specialitatea topografie; ambele expertize au răspuns obiectivelor fixate de către reclamantă, ca atare expertiza topografică a vizat "lotizarea imobilului nr.I/25". În fapt, expertul a identificat terenul, precizând suprafața și vecinătățile. Printr-o "contestație la expertiză", reclamanta a susținut că vecinătățile sunt greșite, solicitând "a acorda (. I/25) servitute de folosință, trecere și folosință a utilităților prin alipirea unei părți din nr.I/60/14 care de fapt, o parte din acest nr. topografic este trotuar, porțiunea de teren dinspre-/25 prin alipirea la-.I/60/6 etc.";de asemenea, nemulțumită fiind de colaborarea cu expertul desemnat, reclamanta a solicitat înlocuirea acestuia. Calificând această contestație, ca și obiectivele de expertiză propuse de reclamantă după întocmirea rapoartelor de expertiză ca fiind "obiecțiuni" la concluziile expertizelor, instanța a amânat judecata pentru a se răspunde "obiecțiunilor".
La data de 28 ianuarie 2008, pârâta SC - MANAGEMENT SRL a formulat cerere de chemare în garanție a SC, cererea de chemare în garanție fiind motivată prin aceea că, această persoană juridică reprezenta legal societatea debitoare la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu reclamanta. Această cerere nu se discută la următorul termen acordat - 12 februarie 2008, nefiind ca atare lărgit cadrul procesual, cererea de chemare în judecată necomunicându-se chematei în garanție și neverificându-se timbrarea cererii.
, la 20 și 25 februarie 2008 reclamanta își modifică acțiunea, solicitând "eliberarea actului adițional", "înscrierea unui drept de servitute cu autovehiculul și cu piciorul pe parcela nr.I/60/6", "înscrierea unui drept de servitute de trecere, vedere și folosința utilităților" asupra parcelei nr.1/60/14; branșarea imobilului la rețeaua electrică. Reclamanta a arătat că, pentru "servitute" înțelege să cheme în judecată pârâtele SC SRL și SC SA, iar pentru branșare - SC SA, "care propriu-zis nu acceptă branșarea imobilului la rețeaua electrică", astfel că, "în cazul în care refuză această branșare după pronunțarea sentinței să fie obligați la despăgubiri civile (penalizări)".
La data de 30 septembrie 2008 SC SA formulează întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesual pasive, atât în ce privește o obligație de branșare a imobilului proprietatea reclamantei - "sub aspect contractual", "sub aspect legal" și "sub aspect tehnic", cât și în ce privește constituirea unei servituți. După amânarea succesivă a cauzei, la solicitarea reclamantei, la 30 septembrie 2008, 28 octombrie 2008, 25 noiembrie 2008 și 13 ianuarie 2009, instanța reține cauza în pronunțare, fără punerea în discuție a excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de către SC SA.
Se observă că întreg litigiul derulat în primă instanță în intervalul 8 mai 2007 - 20 ianuarie 2009 fost lăsat la latitudinea reclamantei, cererile acesteia, deși informe, nefiind cenzurate de către judecătorul cauzei; cererea de chemare în garanție formulată de către una dintre pârâte nu a fost observată de prima instanță; excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către o altă pârâtă nu a fost analizată. Consecință a neprecizării corecte a cadrului procesual, reclamanta însăși s-a declarat nemulțumită de hotărârea pronunțată, în motivele de recurs criticând sentința sub aspectul părților obligate, fie în ce privește neexecutarea obligației de predare, fie în reținerea culpei procesuale și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Este adevărat că, în dispozitivul sentinței recurate, partea obligată apare ca fiind ", prin lichidator - Management T", însă, coroborând susținerile reclamantei din cererea introductivă de instanță cu cele din cererea de recurs, rezultă că intenția reclamantei este cenzurarea activității lichidatorului SC - MANAGEMENT SRL, în nume propriu.
Confuzia reclamantei în conturarea cadrului procesual pasiv nu justifică modificarea din oficiu a calității procesuale, ci impunea exercitarea rolului activ al judecătorului, astfel cum prevede art. 129.proc.civ. inclusiv aducându-i-se la cunoștință reclamantei faptul că are dreptul de a beneficia de asistență judiciară - în condițiile art. 74-75.proc.civ. la data introducerii acțiunii, în prezent raportat la.OUG nr. 51/2008.
Nu în ultimul rând, se observă că reclamanta a indicat în drept dispozițiile art.1336 civ. dispoziții ce indică concomitent răspunderea vânzătorului pentru evicțiune și pentru vicii; totodată, s-au invocat prevederile art. 1321, 1324.civ. privind obligația de predare, obligație distinctă de cea în garanție.
Este adevărat că instanțele judecătorești nu sunt legate de calificarea juridică pe care partea o dă unui anumit fapt, mai ales când este lipsită de experiență sau pregătire de specialitate. În această situație, instanța este obligată să dea ajutor activ în vederea ocrotirii drepturilor și intereselor părții respective, cerând lămuriri și punând în dezbaterea părților orice împrejurare de fapt sau de drept care ar duce la dezlegarea justă a pricinii, chiar dacă împrejurarea găsită concludentă de instanță nu este invocată anume în cerere. Obligația instanței de a da "caracterizarea juridică" corespunzătoare a situației de fapt trebuie exercitată întotdeauna alături de obligația de a pune în discuția părților această împrejurare de drept, cu argumentarea necesității acesteia pentru soluționarea temeinică a pricinii.
În speță, temeiurile juridice invocate de către reclamantă nu au fost analizate. Întemeierea în drept a soluției pronunțate, cerută de dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5.proc.civ. se impunea cu atât mai mult cu cât s-a reținut dreptul reclamantei cumpărătoare la restituirea unei părți din prețul achitat, în considerarea unei suprafețe a imobilului cumpărat inferioare celei avute în vedere la momentul încheierii contractului.
În ce privește competența de soluționare ca cauzei, acceptând natura comercială a litigiului, față de valoarea obiectului acestuia competența de soluționare ar fi revenit judecătoriei, conform art. 2 alin. 1 lit. a proc.civ. rap. art. 1.proc.civ. și nu tribunalului.
Reclamanta a pus în discuție însă executarea obligațiilor asumate de vânzător prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în temeiul art. 114-119 din Legea nr. 64/1995 (în prezent, art.116-120 din Legea nr. 85/2006), pretinzând că lichidatorul societății debitoare nu a executat întocmai obligația de predare și că, pentru a permite utilizarea imobilului conform destinației, se impune grevarea unor imobile vecine - ce au făcut de asemenea obiectul vânzărilor încheiate în valorificarea bunurilor societății falite - cu sarcini, necuprinse în contractele încheiate. Or, activitatea lichidatorului este supusă cenzurii judecătorului-sindic, conform art. 11 lit. i din Legea nr. 85/2006, în vigoare la data introducerii acțiunii, nicidecum instanței de drept comun.
Nu se poate omite caracterul procedurii insolvenței, acela de procedură execuțională.
O acțiune ce pune în discuție un act de executare silită nu poate fi asimilată unei acțiuni de drept comun, prevalând caracterul de act de executare. Aspectele specifice dobândirii bunurilor în procedura executării silite reglementată de codul d e procedură civilă sunt aplicabile și dobândirii bunurilor în procedura insolvenței, în urma vânzării efectuate de către lichidator în numele debitorului, cu respectarea art. 53 Legea nr. 85/2006 (fostul art. 55 din Legea nr. 64/1995).
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile art. 312 alin. 6. pr. civ. urmează a admite recursul și a casa sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente, respectiv Tribunalului, prin judecător-sindic.
Cheltuielile de judecată avansate de reclamantă în recurs vor fi avute în vedere de prima instanță în rejudecare, aplicându-se corespunzător prevederile art. 274 - 277.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta - reclamantă, împotriva Sentinței Civile nr. 40/20.01.2009 pronunțată de TRIBUNALUL C- în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații " ", prin lichidator - Management T, T, " " și " ".
Casează sentința civilă recurată și trimite cauza spre rejudecare TRIBUNALUL C-S PRIN JUDECĂTOR-SINDIC.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 februarie 2010.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, |
GREFIER, |
Red. - 11.02.2010
Thred. - 8 ex - 12.02.2010
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN
Judecător: DANIELA DETEȘAN
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba Bela Nasz
