Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 66/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 66
Ședința publică de la 06 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 2: Claudia Susanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant și pe intimat " " I PRIN ADMINISTRATOR - -, intimat ADMINISTRATOR LA "", având ca obiect obligatia de a face, apel formulat împotriva sentinței nr. 21/cam.cons./28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 29.06.2009, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 06.07.2009, când:
INSTANȚA
Asupra apelului comercial d e față.
Prin sentința comercială nr. 21/cam.cons./28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta, cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat -, din I,-, jud. I, în contradictoriu cu pârâții I, cu sediul în I, șos. - nr. 39,. 544, parter, jud. I și, cu domiciliul în I,-, jud.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâților suma de 3508,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu, instanța a apreciat că aceasta este întemeiată pentru motivele ce urmează a fi prezentate.
Astfel, procedura specială prevăzută de art. 136 din Legea nr. 31/ 1990, invocat ca temei legal de către reclamantă, se regăsește în cuprinsul Capitolului al IV- lea din cadrul Titlului III al actului normativ amintit anterior, capitol ce conține reglementări referitoare la societățile pe acțiuni.
De asemenea, în cadrul Capitolului al VI- lea din aceeași lege, care cuprinde dispoziții legale privind societățile cu răspundere limitată, nu au fost prevăzute norme de drept care să reglementeze procedura specială stabilită, în cazul societăților pe acțiuni, de art. 136 menționat mai sus, și nici nu se regăsește vreo trimitere la această din urmă procedură în sensul de a se arăta că disp. art. 136 sunt aplicabile și în cazul societăților cu răspundere limitată.
Pe cale de consecință, rezultă că prevederile art. 136 din Legea nr. 31/ 1990 nu se aplică societăților cu răspundere limitată, legiuitorul stabilind posibilitatea urmării acestei proceduri doar pentru societățile pe acțiuni, excepția de la această regulă trebuind să fie prevăzută în mod expres de lege, în caz contrar ea neputând fi avută în vedere.
Observând că societatea I, cu privire la gestiunea căreia este solicitată efectuarea expertizei, este o societate cu răspundere limitată, instanța a apreciat că nu este aplicabilă, în cazul acesteia, procedura prevăzută de art. 136 din Legea nr. 31/ 1990, motiv pentru care a respins cererea de față ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta invocând nulitatea încheierii pronunțate de Tribunalul Iași pentru nerespectarea principiului publicității reglementat de art. 121 Cod procedură civilă.
Se arată în motivare că tribunalul a soluționat cererea de chemare în judecată în cameră de consiliu fără a exista un temei legal în acest sens.
Arată că nu există nicio dispoziție legală care să prevadă că în materie necontencioasă, în primă instanță, judecata are loc în camera de consiliu. Această soluție a fost de altfel adoptată și de Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin decizia nr. 15/2008, dată în soluționarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.121 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 336 alin. 5 din același cod, referitoare la soluționarea cererilor formulate în procedurile necontencioase, a stabilit că dispozițiile art. 121 alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că sunt aplicabile și la judecata în primă instanță a cererilor privitoare la procedurile necontencioase, cu excepția cazurilor când legea dispune altfel. În motivarea acestei soluții, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, "chiar dacă recursul declarat împotriva încheierii prin care se încuviințează cererea necontencioasă se judecă în camera de consiliu, potrivit art. 336 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, fiind vorba despre o excepție în raport cu principiul publicității, această excepție nu poate fi extinsă sau aplicată prin analogie la judecata în primă instanță a cererilor respective.
Altă critică vizează greșita respingere ca inadmisibilă a acțiunii atâta timp cât dispozițiile referitoare la adunările generale prevăzute de secțiunea a II-a a Capitolului IV al Legii 31/1990, aplicabile societăților pe acțiuni, constituie dreptul comun și pentru societățile cu răspundere limitată.
Cum dispozițiile art. 136 cuprinse în capitolul referitor la adunările generale, se aplică și societăților cu răspundere limitată, apelanta apreciază greșită soluția primei instanțe.
În termen procedural intimata pârâtă SRL a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului întrucât judecata la fond a avut loc în ședință publică la data de 21.11.2008, ambele părți fiind prezente.
Susține că dispozițiile art. 136 din Legea 31/1990 se aplică în exclusivitate societăților pe acțiuni.
În apel nu au fost administrate alte probatorii.
În cursul derulării judecății prezentului apel, reclamanta a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în sentința atacată.
Cererea a fost soluționată prin încheierea tribunalului din camera de consiliu din data de 03.06.2009 în sensul admiterii și a îndreptării erorilor materiale strecurate în practicaua încheierii pronunțate la data de 21.11. 2008 precum și în cea a sentinței comerciale nr. 21/cam.cons./28.11.2008 a Tribunalului Iași în sensul de a se trece ședința din Camera de consiliu cum este corect în loc de "ședința publică" după cum greșit s-a consemnat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate cât și a dispozițiilor legale operante în cauză, curtea reține următoarele:
Potrivit art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, înmod publicși într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa -".
Rezultă că, în accepțiunea Convenției, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente și anume: accesul liber la justiție, examinarea cauzei în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil; examinarea cauzei de către un tribunal independent, imparțial stabilit de lege; publicitatea pronunțării hotărârilor judecătorești.
Dispozițiile relative la publicitatea ședinței de judecată în materie civilă sunt reglementate în art. 121 alin. 1 Cod procedură civilă care statuează asupra principiului publicității ședinței de judecată.
Litigiul derulat în fața instanței de fond vizează o cerere care se înscrie în categoria celor din materia necontencioasă.
În cadrul reglementării generale relativă la procedurile necontencioase, nu există o normă derogatorie de la regula instituită în art. 121 alin. 1 Cod procedură civilă în ceea ce privește judecata în primă instanță a unor astfel de acțiuni. Singura normă derogatorie vizează calea de atac a recursului, art. 336 alin.(5) Cod procedură civilă stabilind expres că acesta se soluționează în camera de consiliu.
La dosarul cauzei există încheierea din 03.06.2009 de îndreptare a erorii materiale strecurate în sentința supusă analizei prin prezentul apel care probează, indubitabil, derularea procedurilor în cameră de consiliu.
Față de cele expuse anterior, Curtea reține că garanțiile referitoare la publicitatea procedurilor nu au fost respectate în cauză.
Cum potrivit art. 121 alin. 1 Cod procedură civilă, ședințele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel, rezultă că hotărârea este lovită de nulitate absolută, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, iar vătămarea se presupune până la proba contrarie.
În raport de aceste considerente, Curtea, în baza disp. art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă urmează să admită apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței comerciale nr. 21/cam.cons./28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o va desființa, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN ELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței comerciale nr. 21/cam.cons./28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o desființează.
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
-
Red.
Tehnored.
2 ex.
15.07.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Anca GhideanuJudecători:Anca Ghideanu, Claudia Susanu
