Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 168/COM
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial declarat de reclamanta - AUTO SRL, cu sediul procesual ales la cabinet av., cu sediul în C,--84, județ C, împotriva sentinței civile nr.5163/COM din 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, cu domiciliul procesual ales la cabinet av., în C,-, -.A,.2, județ C, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 19.11.2009, când instanța, a avut nevoie de timp pentru a delibera, cât și pentru a acorda posibilitate părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 26.11.2009, 03.12.2009 și 10.12.2009.
CURTEA:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr- reclamanta - AUTO SRL a chemat in judecata pe paratii si, solicitand instantei sa pronunte o hotarare judecatoreasca care sa loc de act autentic privind vanzarea-cumpararea intre si, in calitate de vanzatori, si reclamanta, in calitate de cumparatoare, a imobilului situat in Constanta, str. -. - nr.14, compus de teren in suprafata de 190,86 mp si constructie cu destinatie de atelier mecanic intretinere, la pretul de 92.000 euro, din care s-a platit avans 3.000 euro, sa dispuna obligarea paratilor la plata daunelor - interese moratorii, constand din suma de bani ce reprezinta echivalentul prejudiciul suferit ca urmare a lipsei de folosinta a imobilului pe perioada cuprinsa intre scadenta obligatiei de transmitere a posesiei imobilului concomitenta cu incheierea contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, respectiv 30.04.2008 si data transmiterii posesiei asupra imobilului, suma evaluata pana la data sesizarii instantei la 19.206,72 lei.
Prin Sentinta civila nr.3355/25.02.2008 Judecatoria Constantaa admis exceptia necompetentei sale materiale si a declinat competenta in favoarea Tribunalului Constanta.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanta sub nr-.
Prin sent.civ.nr.5163/COM din 01.09.2009 Tribunalul Constanța, Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal a respins cererea principală ca inadmisibilă și a luat act de renunțarea pârâtei la judecata cererii reconvenționale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele, la data de 05.03.2009 paratii reconvenienti au invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru neindeplinirea procedurii prealabile prevazute de art.7201pr.civ. exceptie admisa de instanta prin Incheierea din 17.03.2009, și au renunțat la judecata cererii reconventionale.
Avand in vedere admiterea exceptiei inadmisibilitatii cererii principale, cererea principala urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, in temeiul art.246 alin.1 pr.civ. potrivit caruia "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă", instanta a luat act de renuntarea paratilor reconvenienti la judecata cererii reconventionale.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta - Auto SRL prin care solicită desființarea acesteia și trimiterea cauzei primei instanțe în vederea judecării fondului.
În motivarea apelului se arată că instanța de fond în mod greșit și-a întemeiat convingerea pe dispozițiile art.31din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru precum și Ordinul Ministrului Justiției de aplicare a acesteia.
În cazul de față sunt incidente dispozițiile art.7201pr.civ precum și cele care reglementează ceea ce înseamnă proces și cerere evaluabilă în bani.
Problema cererilor prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare a evoluat în timp, de la lipsa oricărei referiri la încadrarea acestora nici în categoria celor evaluabile în bani și nici în a celor neevaluabile în bani. Această optică a legiuitorului a fost în vigoare până la data de 12.12.2008 când a intrat în vigoare OUG 212/2008, moment la care textul care reglementează taxa judiciară de timbru în cazul cererilor având ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești a căpătat forma citată de instanța de fond.
Prezintă astfel relevanță forma textului la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, iar la acel moment disp. art.31alin.1 din Legea 146/1997 în înțelesul art.7201pr.civ prevedeau că, cererile introduse la instanțele judecătorești prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează corespunzător taxei de timbru pentru autentificarea actului, prevăzută la cap.I pct.1 din anexa la OG 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, aprobată și modificată prin Legea 122/1998 cu modificările și completările ulterioare.
În acest citat nu se identifică vreo referire fie la cererile evaluabile în bani, fie la dispozițiile art.2 alin.1 din Legea 146/1997 care reglementează taxa judiciară de timbru în cazul acțiunilor evaluabile în bani.
În ce privește concilierea directă reglementată de disp.art.7201.civ. în aprecierea pretențiilor ce ar putea forma obiect al concilierii directe ar trebui avută în vedere posibilitatea practică și legală ca o asemenea conciliere să fie aptă de a rezolva litigiul fără intervenția instanței, dacă părțile se înțeleg, lucru imposibil în cazul de față deoarece intimații pârâți prin întâmpinare au invocat excepția de neexecutare a contractului iar prin cerere reconvențională au solicitat rezoluțiunea.
După respingerea cererii ca inadmisibilă apelanții reclamanți au efectuat procedura concilierii directe iar corespondența s-a întors cu mențiunea "avizat, reavizat, expirat termen de păstrare", ceea ce echivalează cu faptul că intimații nu își doresc această etapă.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea va respinge apelul ca nefondat, motivat de următoarele considerente,
Potrivit cererii de chemare în judecată reclamanta - Auto SRL, reprezentată de același apărător, a învestit la data de 19.12.2007 Judecătoria Constanța pentru a pronunța în contradictoriu cu pârâții și o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic privind vânzarea-cumpărarea între pârâți, în calitate de vânzători, și reclamanta, în calitate de cumpărătoare, a imobilului situat în C, str.-.-, nr.14, jud.C, compus din teren în suprafață de 190,86 mp și construcție cu destinație de "atelier mecanic întreținere" edificată pe acest teren, la prețul de 92.000 EUR, din care s-a plătit avans 3.000 EUR, obligarea pârâților la plata daunelor interese moratorii constând din suma de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a lipsei de folosință a imobilului pe perioada cuprinsă între scadența obligației de transmitere a posesiei imobilului concomitentă cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică și data transmiterii posesiei asupra imobilului, prejudiciu evaluat lunar la suma de 720 EUR iar la data sesizării instanței acesta este de 19.206,72 lei, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Rezultă așadar că ambele capete de cerere astfel cum au fost formulate au un caracter patrimonial, primul evaluat la suma de 92.000 EUR, iar secundul la 19.206,72 lei, situație în care devine surprinzătoare atât introducerea acțiunii pe rolul judecătoriei cat și motivarea prezentului apel într-un mod diametral opus cererii, respectiv pe faptul că obiectul acțiunii ar fi unul personal nepatrimonial, indicând chiar rea-credință din partea pârâților intimați în modul lor de apărare.
Astfel prin sent.civ.nr.3355/25.02.2008 Judecătoria Constanța în dos. civ. nr-, în temeiul art.2 pct.1 lit.a pr.civ, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat judecata în favoarea Tribunalului Constanța.
Inițial cauza a fost înregistrată sub nr- la Secția Civilă, pentru ca, ulterior, completul de judecată să califice natura comercială a cauzei iar aceasta a fost înregistrată la Secția Comercială sub nr-.
Potrivit art.7201alin.1 pr.civ, în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
Un prim aspect privitor la faptul că cererea de chemare în judecată are un obiect patrimonial l-am prezentat anterior, acesta fiind probabil și cel mai hotărâtor întrucât este actul de dispoziție ce emană de la reclamant și care învestește instanța de judecată.
Ulterior, după invocarea excepției lipsei concilierii directe, reclamanta și-a modificat poziția și a considerat că obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pronunțarea unei hotărâri judecătorești privind un bun imobil care să țină loc de act autentic, ar fi neevaluabil în bani.
Această teorie este infirmată Legea 146/1997 privind taxele de timbru, care la art.31alin.1, în vigoare la data de 19.12.2007- data introducerii acțiunii, cererile introduse la instanțele judecătorești, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează corespunzător taxei de timbru pentru autentificarea actului, prevăzută la cap.I, pct.1 din anexa la OG 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, aprobată și modificată prin Legea nr. 122/ 1998, cu modificările și completările ulterioare.
Mergând astfel la dispozițiile privind taxele de timbru pentru activitatea notarială se constată că o astfel de situație se timbrează funcție de valoare, astfel că obiectul cererii este evaluabil în bani, excluzându-se situația plății unei sume fixe caracteristică acțiunilor neevaluabile în bani sau altor acțiuni expres prevăzute de Legea 146/1997.
Totodată, Ordinul Ministrului Justiției nr.760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru la Anexa, art.9 stabilește aceeași modalitate de calcul a taxei de timbru prezentată la art.31din lege.
Revenind la lege, pe parcursul timpului aceasta a suferit mai multe modificări, implicit și dispozițiile art.31însă, niciodată, hotărârea care ține loc de act autentic nu a fost asimilată genului de acțiuni cu obiect neevaluabil în bani.
La data de 06.09.2006 a intrat în vigoare Legea 343 pentru modificarea și completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal, care la art.5 pct.9 stabilește în mod expres faptul că începând cu data de 01.01.2007 se abrogă dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002.
Prin HG 1514 din 25.10.2006 la art.1 s-a prevăzut că, nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile care sunt aplicabile în anul fiscal 2007 sunt prevăzute înanexacare face parte integrantă din prezenta hotărâre.
În cuprinsul acestei anexe la art.III este prevăzută Lista taxelor de timbru pentru actele și serviciile notariale precum și a actelor și serviciilor notariale scutite de plata taxelor de timbru, putându-se astfel calcula taxa de timbru pentru acțiunea prev. de art.31.
Acestei situații tranzitorii, privind calculul taxei de timbru potrivit unor alte dispoziții legale, i s-a pus capăt la data de 12.12.2008 prin publicarea OUG 212 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care la art.I pct.3 stabilește în mod expres faptul că, articolul 31, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins, cererile introduse la instanțele judecătorești, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului.
Rezultă din cele prezentate mai sus faptul că acțiunea ce are ca obiect pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a avut întotdeauna un caracter evaluabil în bani, caracter dat de valoarea obiectului supus vânzării-cumpărării.
Cum aceste rațiuni existau și la data introducerii prezentei cereri, Curtea consideră că în mod corect instanța de fond a stabilit că prezenta cerere de chemare în judecată are un obiect evaluabil în bani, iar potrivit art.7201pr.civ, în materie comercială înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
Cum în cazul de față reclamanta nu a fost în măsură a face dovada concilierii prealabile purtată cu pârâții, în mod corect s-a respins acțiunea principală ca inadmisibilă, urmând apoi a se lua act de renunțarea la judecată privind cererea reconvențională.
Referitor la acest ultim aspect calificat drept motiv de apel, instanța îl va respinge ca nefondat reținând că în temeiul art.68 alin.3 pr.civ, mandatul este presupus dat pentru toate actele judecății, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privință; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru o anumită instanță.
Astfel mandatul dat de pârâți apărătorului pentru reprezentarea acestora în judecată se încadrează în dispoziția prezentată mai sus, astfel încât neexistând cazurile de excepție, se presupune că renunțarea la judecată nu iese din sfera mandatului.
În consecință, Curtea în temeiul art.296 pr.civ, va păstra sentința apelată și va dispune respingerea apelului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul comercial declarat de reclamanta - AUTO SRL, cu sediul procesual ales la cabinet av., cu sediul în C,--84, județ C, împotriva sentinței civile nr.5163/COM din 01.09.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, cu domiciliul procesual ales la cabinet av., în C,-, -.A,.2, județ C, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
11 2009
Jud.fond-
Jud.red.-/01.03.2010
Emis 3 com_________
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu
