Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1238/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr- Operator nr.2928
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1238
Ședința publică din 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 3: Petruța Micu
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâtul recurent și de creditoarea recurentă DGFP T împotriva sentinței comerciale nr.955/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SA prin lichidator judiciar Ferm Consult T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru creditoarea recurentă, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul creditoarei recurente depune la dosar delegația și arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea invocă din oficiu excepția netimbrării recursului formulat de pârâtul având în vedere că, deși a fost legal citat cu mențiunea de achita taxa judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, nu s-a conformat dispoziției instanței
Nemaifiind formulate alte cereri Curtea acordă cuvântul asupra excepției invocate.
Reprezentantul creditoarei recurente solicită anularea recursului formulat de pârâtul ca netimbrat.
După dezbateri, dar înainte de ridicarea ședinței de judecată se prezintă pârâtul recurent care depune la dosar taxa judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei, precum și copia plângerii penale pe care a formulat-o împotriva lichidatorului Ferm Consult T, solicitând suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acestei plângeri penale.
Curtea, deliberând, constată că nu se impune suspendarea judecării cauzei întrucât nu există o dispoziție de începere a urmăririi penale împotriva lichidatorului Ferm Consult
Pârâtul recurent arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind formulate alte cereri Curtea acordă cuvântul asupra recursurilor.
Pârâtul recurent solicită admiterea recursului său așa cum a fost formulat și respingerea recursului formulat de creditoarea recurentă DGFP
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.955/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins ca tardiv formulată contestația depusă de contestatorul, la data de 15.12.2008, împotriva raportului de activitate întocmit de lichidatorul judiciar Ferm Consult, pentru termenul din 24.04.2008; s-a respins cererea formulată de lichidatorul judiciar pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților și, persoane care au deținut funcții de conducere în cadrul societății debitoare; s-a respins cererea formulată de creditoarea T, înregistrată la data de 24.05.2006 pentru atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor cu funcții de conducere din cadrul - SA, respectiv și; în temeiul art.132 din Legea privind procedura insolvenței, s-a închis procedura insolvenței față de debitorul - SA, reprezentată de lichidatorul judiciar Ferm Consult, în contradictoriu cu creditorii T și Agenția Domeniilor Statului; s-a dispus radierea debitorului - SA din registrul comerțului; în temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a fost descărcat lichidatorul judiciar Ferm Consult de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, iar în temeiul art.135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
La data de 25.06.2009 lichidatorul judiciar Ferm Consult desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SA a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare distribuirii sumelor obținute prin valorificarea activelor proprietatea debitoarei,
Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința nr. 163/PI/23.02.2005 pronunțată în dosar 9735/COM/S/2004, că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței, că notificarea a fost publicată conform art. 61 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței și având în vedere că nici unul din creditori nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii și acoperirii cheltuielilor administrative, în temeiul art. 132 din legea privind procedura insolvenței judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Cu privire la contestația formulată de administratorul social și înregistrată la data de 15.12.2008 împotriva raportului de activitate întocmit de lichidatorul judiciar Ferm Consult, văzând prev. art. 21 alin. 3 din Legea 85/2006 și făcând aplicarea art. 137 alin. 1 Cod Procedură Civilă, judecătorul sindic a respins contestația pe cale de excepție, reținând că cererea a fost tardiv depusă în raport cu termenul de 5 zile prev. la art. 21 alin. 3 din Legea insolvenței.
Astfel, s-a constatat că raportul de activitate pe care îl contestată în scriptul intitulat "întâmpinare" a fost depus la termenul din 24.04.2008 de lichidatorul judiciar, astfel că termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru formularea contestației este cu mult depășit.
Cererea formulată de lichidatorul judiciar pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților și, care au deținut funcții de conducere în cadrul societății debitoare, prin raportul de activitate depus la termenul din 19.02.2009 a fost respinsă pentru nerespectarea condițiilor prealabile prev. de art. 20 din OUG 173/2008 ce modifică art. 138 alin. 1 din Legea 85/2006, în sensul că pentru introducerea unei acțiuni având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale și admiterea ei de către judecătorul sindic, trebuie ca, prin raportul întocmit în conformitate cu disp. art. 59 alin. 1 să fie identificate persoanele cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului.
Art. 59 alin. 1 din Legea insolvenței statuează că, în termen de 60 de zile de la desemnarea sa, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va întocmi și va supune judecătorului sindic, în termenul stabilit dar nu mai târziu de 60 de zile de la desemnarea sa un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
În speță, procedura insolvenței a fost declanșată prin sentința comercială nr. 163/23.02.2005 pronunțată de judecătorul sindic desemnat în dosar nr. 9735/COM/S/2004, iar în dispozitivul sentinței s-a stabilit termen de maxim 60 zile de la desemnarea administratorului judiciar de a depune un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă această stare.
Termenul de 60 de zile nu a fost respectat de administratorul judiciar, ulterior lichidatorul judiciar, care, deși în cererea de atragere a răspunderii patrimoniale motivează în fapt și în drept faptul că pârâții sunt vinovați de aducerea societății în stare de insolvență pentru neîndeplinirea condiției prealabile prev. de art. 138 alin. 1 modificat fin Legea 85/2006, făcând aplicarea art. 137 alin. 1 Cod Procedură Civilă, cererea formulată a fost respinsă de către judecătorul sindic.
Cererea formulată de creditoarea T și înregistrată la data de 24.05.2006 pentru atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor cu funcții de conducere din cadrul - SA, pârâții și, a fost respinsă reținând excepția lipsei autorizării prealabile dată de judecătorul sindic, conform art. 138 alin. 1, rap. la art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006 dar și neîndeplinirea condițiilor prealabile prev. de art. 138 alin. 1 modificat prin OUG 173/2001.
Judecătorul sindic a mai reținut că este adevărat că cererea creditorului a fost formulată sub Legea 64/1995 rep. anterior intrării în vigoare a Legii 85/2006, ce a instituit la art. 138 alin. 3 condiția autorizării dată de judecătorul sindic Comitetului Creditorilor pentru a introduce acțiunea prev. la alin. 1, dar se aplică legea în vigoare la data pronunțării, potrivit principiuluitempus regit actum,respectiv Legea 85/2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul solicitând admiterea recursului.
În motivarea recursului pârâtul, făcând referire la activitatea lichidatorului judiciar Ferm Consult, contestă modul de întocmire, prezentare și susținere a documentelor prezentate de lichidator în instanță cu privire la activitatea sa la societatea - SA cât și argumentele și aprecierile făcute prin care i s-a refuzat dreptul de a-și recupera sumele de bani cuvenite provenite din totalitatea salariilor neachitate și din creditarea societății debitoare.
Recurentul mai arată că a fost refuzat să fie înscris în Tabelul de creanțe din considerente subiective și a fost împiedicat în obținerea drepturilor sale bănești din rea credință, prin argumente care nu au fost susținute și nici nu sunt consecința unor analize contabile corecte.
De asemenea, recurentul solicită aprobarea unei contraexpertize pentru evaluarea corectă a stării reale de fapt.
Împotriva aceleiași sentințe, în termen legal, a declarat recurs și creditoarea DGFP T solicitând admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate de insolvența societății debitoare.
În motivarea recursului, creditoarea recurentă arată că instanța de fond nu a pus în discuția părților toate aspectele reținute în motivarea sentinței astfel încât se impune casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu privire la cererea sa de antrenare a răspunderii a persoanelor din conducerea societății debitoare care se fac vinovate de ajungerea societății în stare de insolvență, recurenta creditoare arată că instanța de fond a respins în mod greșit această cerere considerând că legea aplicabilă unei astfel de cereri este cea de la judecarea ei și nu cea de la data depunerii ei. Recurenta consideră că a formulat cererea în condițiile prevăzute de lege la data depunerii cererii și nu este vinovată pentru faptul că instanța de fond a tergiversat soluționarea cererii 3 ani de zile.
Se mai arată de către creditoarea recurentă că atât cererea sa cât și cererea lichidatorului judiciar de antrenare a răspunderii sunt în conformitate cu legea, din actele de la dosar rezultând în mod cert că faptele persoanelor vinovate de aducerea debitoarei în stare de insolvență îndeplinesc condițiile prevăzute de art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Analizând actele și lucrările dosarului, în baza art.304 și 3041. raportat la motivele de recurs invocate de recurenți, Curtea constată și reține următoarele:
În ce privește recursul formulat de pârâtul, Curtea reține că în mod temeinic și legal instanța de fond, prin judecător sindic, a respins contestația sa împotriva Raportului de activitate întocmit de lichidatorul judiciar Ferm Consult, reținând că aceasta fost formulată tardiv.
Astfel, contestația a fost depusă la termenul din 15.12.2008, iar Raportul de activitate pe care îl contestă a fost depus la dosar pentru termenul de judecată din 24.04.2008.
Potrivit art.21 alin.3 din Legea insolvenței nr.85/2006 contestația la acest raport trebuia să fie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea raportului, ori, pârâtul a formulat această contestație la circa 8 luni de la depunerea acestui raport.
Cât privește recursul formulat de creditoarea DGFP T se reține că acesta este întemeiat și urmează a fi admis deoarece instanța de fond, prin judecător sindic, a respins cererea creditoarei de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a administratorilor debitoarei, reținând excepția lipsei autorizării prealabile dată de judecătorul sindic conform art.138 alin.1 raportat la art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, dar și neîndeplinirea condițiilor prealabile prevăzute de art.138 alin.1 modificat prin OUG nr.173/2001.
Instanța de fond a procedat în mod netemeinic și nelegal respingând pe cale de excepție cererea creditoarei deoarece s-a considerat că acestei cereri îi lipsesc condițiile de formă prevăzute de Legea nr.85/2006, respectiv lipsește autorizarea prealabilă dată de judecătorul sindic pentru a formula o acțiune în atragerea răspunderii personale patrimoniale în baza art.138 din Legea nr.85/2006, însă cererea creditoarei pentru atragerea răspunderii a fost formulată și înregistrată la data de 24.05.2006 înainte de intrarea în vigoare a Legii insolvenței nr.85/2006, deoarece Legea nr.85 din 5 aprilie 2006 intrat în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, așa cum prevede art.156 din lege, iar de abia la data intrării ei în vigoare potrivit art.156 alin.3 se abrogă dispozițiile Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului.
Așadar, cererea creditoarei a fost depusă sub imperiul Legii nr.64/1995 privind reorganizării judiciare și a falimentului motiv pentru care nu i se poate imputa creditoarei că această cerere nu a avut o autorizare impusă de Legea nr.85/2006 care încă nu intrase în vigoare, astfel că, potrivit principiului tempus regit actum, cererea creditoarei trebuie analizată pe fond în raport de dispozițiile legale aplicabile la data formulării acestei cereri.
Astfel fiind, constatându-se că în mod netemeinic și nelegal instanța de fond, prin judecător sindic, nu a intrat în cercetarea fondului cererii de antrenare a răspunderii formulate de creditoarea DGFP T și a respins-o pe cale de excepție, în baza art.312 alin.5 se va admite recursul formulat de această creditoare cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În consecință, pentru motivele expuse mai sus, se va respinge recursul formulat de pârâtul împotriva sentinței comerciale nr.955/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, se va admite recursul formulat de creditoarea DGFP T împotriva aceleiași sentințe, se va casa sentința recurată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul împotriva sentinței comerciale nr.955/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Admite recursul formulat de creditoarea DGFP T împotriva aceleiași sentințe.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./20.11.09
tehn./ 2 ex./20.11.09
Primă instanță: Tribunalul Timiș,
judecător:
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Florin Moțiu, Petruța Micu
