Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1339/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1339/
Ședința publică din data de 02 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței comerciale nr. 1861/07.07.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - P & S SRL prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENȚĂ, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru lichidatorul debitoarei, lipsă fiind creditoarea recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta lichidatorului depune la dosar delegație de reprezentare și concluzii scrise, arătând că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentanta lichidatorului solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1861/07.07.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada aprobat raportul întocmit de lichidatorul Casa de Insolventa; a dispus: închiderea procedurii insolvenței declanșată de creditoarea - Com SRL împotriva debitoarei P & S SRL; descărcarea lichidatorului de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006; plata retribuției lichidatorului în sumă de 2.359,84 lei + TVA pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, 14 octombrie 2008 - 07 iulie 2009, plată ce se va efectua din fondul de lichidare prevăzut la art.4 al.4 și 5 din Legea nr. 85/2006; radierea debitoarei P & S SRL cu sediul în A din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad; precum și notificarea sentinței de închidere către DGFP și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin sentința nr. 2056/14.10.2008 s-a admis cererea formulată de creditoarea - Com SRL pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006,împotriva debitoarei P & S SRL A, fiind deschisă procedura simplificată de insolvență, prin intrarea direct în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2006 și desemnat ca lichidator provizoriu al debitoarei Activ Grup, stabilind-se obligația acestuia de a îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 85/2006 cu mențiunea de a conduce "în tot" activitatea debitoarei.
Din raportul de inspecție fiscală nr -, încheiat la 26 octombrie 2008, rezultă că debitoarea nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile (fila 86 dosar fond).
Prin raportul depus în ședința publică din 07 iulie 2008, reprezentanta lichidatorului judiciar, întrucât în averea debitorului, nu au fost identificate bunuri, a propus închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 precum și descărcarea lichidatorului judiciar de obligații.
Judecătorul sindic, văzând că din probele dosarului rezultă imposibilitatea acoperirii creanțelor creditoarei în valoare totală de 31.161,97 lei și a cheltuielilor de lichidare, datorită împrejurării că debitoarea nu deține bunuri și creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare în acest sens, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, a aprobat raportul lichidatorului judiciar și va proceda la închiderea procedurii insolvenței declanșată împotriva debitoarei.
În baza art. 136 din același act normativ, judecătorul sindic a procedat la descărcarea lichidatorului judiciar, de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006.
În baza art. 4 alin. 4 și 5 din Legea nr. 85/2006 din aceiași lege, a stabilit retribuția lichidatorului judiciar la suma de 2.359,84 lei + TVA pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, 14 octombrie 2008 - 07 iulie 2009, plată ce se va efectua din fondul de lichidare.
Ca o consecință a închiderii procedurii, raportat la art. 131 teza finală din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a dispus radierea debitoarei din evidențele de pe lângă Tribunalul Arad.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul de a se dispune lichidatorului judiciar continuarea procedurii de lichidare judiciară și formularea unei acțiuni de atragere a răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea 85/2006, cu motivarea că potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe pentru îndeplinirea scopului propus al legii. Dacă contrar acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, precum și dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, s-a menționat că potrivit art. 5 din Legea nr. 85/2006 "Organele care aplică procedura sunt: judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni".
Conform art. 4 din Legea 85/2006: "În lipsa disponibilităților în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, plățile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul-sindic".
Recurenta consideră că trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea creanțelor, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea aplicării art. 138 din lege, apreciind că este imposibil de acceptat o soluție de închidere a procedurii, cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se în imposibilitatea realizării scopului declarat al legii enunțat în art. 2 din Legea 85/2006.
Se consideră că faptul că nu s-au primit actele societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și că nimănui nu-i incumbă responsabilitatea pentru ajungerea societății în faliment, recurenta afirmând că nu s-au făcut cercetări la OCPI privind eventualele bunuri înscrise în cartea funciară, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la bănci pentru eventualele conturi bancare.
Se mai consideră că nedepunerea documentelor contabile ale societății atrage incidența prevederilor art. 147 din lege, iar pentru ajungerea societății în stare de faliment, în virtutea mandatului conferit de adunarea generală a acționarilor, vina îi incumbă fostului administrator, iar concluzia care se impune este că sunt incidente prevederile art. 138 din Legea 85/2006.
În drept, recurenta a invocat art. 2, 5, 18, 131 și 138 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9 și 304 Cod procedură civilă.
Lichidatorul CASA DE INSOLVENȚĂ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat și nelegal, considerând că sentința atacată a fost pronunțată cu respectarea condițiilor de legalitate stabilite de art. 131 din Legea 85/2006.
Lichidatorul judiciar susține faptul că au fost efectuate demersuri pentru identificarea bunurilor mobile sau imobile supuse impozitării, cu care debitoarea ar figura în evidențele fiscale ale Direcției Venituri din cadrul Primăriei Municipiului A, nefiind identificat faptic niciun fel de bun mobil sau imobil. Arată că a procedat în temeiul prevederilor art. 48 din Legea cadru la notificarea tuturor instituțiilor bancare din România pentru identificarea și indisponibilizarea conturilor debitoarei, dar nu au fost identificate disponibilități bănești în averea debitoarei.
Se mai arată că recurenta creditoare A nu a înțeles să avanseze sumele corespunzătoare, necesare continuării procedurii.
Astfel, având în vedere că debitoarea nu figurează cu bunuri supuse impozitării, că nu au putut fi identificate niciun fel de alte bunuri în averea debitoarei, că în fapt, creditorii debitoarei nu au înțeles să avanseze sumele corespunzătoare, lichidatorul consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 131 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, care prevăd expres posibilitatea judecătorului sindic de a da o sentință de închidere în orice stadiu al procedurii prevăzută de această lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitoarei ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare. Se mai arată că în speță, creditorii au fost notificați pentru exprimarea poziției în scris cu privire la propunerea lichidatorului judiciar de închidere a procedurii, aducându-li-se la cunoștință despre posibilitatea avansării cheltuielilor necesare continuării procedurii.
Lichidatorul arată că în condițiile prevederilor art. 59 alin. 1 din Legea 85/2006, a fost întocmit Raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență a debitoarei, raport întocmit în baza indicatorilor bilanțieri la 31.12.2005, puși la dispoziția lichidatorului judiciar de către A, iar potrivi concluziilor lichidatorului judiciar din acest raport, debitoarea figurează cu suma de 6.403 lei (stocuri 6.296 lei și disponibilități 107 lei), ce nu au putut fi inventariate și nu au fost predate lichidatorului judiciar, motiv pentru care, în baza art. 138 din Legea 85/2006, lichidatorul a procedat la formularea unei acțiuni în atragerea răspunderii împotriva fostului administrator al debitoarei, acțiune soluționată de tribunalul Arad în dosarul nr-, în sensul admiterii acesteia.
Se menționează de asemenea, că prevederile art. 131 din Legea cadru sunt imperative și de imediată aplicare, în orice stadiu al procedurii, în situația în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului sau că acestea sunt insuficiente pentru continuarea procedurii, nefiind condiționată de întocmirea raportului prevăzut de art. 129 din Legea 85/2006, de desemnarea administratorului special sau de orice alte atribuții și îndatoriri ale administratorului / lichidatorului judiciar.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Pentru a se dispune această măsură s-a constatat de judecătorul sindic, pe baza rapoartelor prezentate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și că creditorii debitoarei nu și-au manifestat intenția de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continuării procedurii de insolvență.
În aceste condiții, așa cum corect a considerat prima instanță, închiderea procedurii în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 se poate dispune oricând, nefiind condiționată de vreun act sau moment anume în cadrul procedurii insolvenței, nepunându-se problema convocării adunării generale a creditorilor sau a comunicării raportului final către creditori pentru ca aceștia să poată formula obiecții.
Pe de altă parte, creditoarea critică în esență sentința recurată și pentru motivul că nu a fost atrasă răspunderea administratorului social al debitoarei.
În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajată răspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține că aceasta se poate face ca regulă numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului și numai ca excepție în condițiile art. 138 alin. 3 din lege (conform căruia comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie). Lichidatorul judiciar nu poate fi obligat să formuleze o asemenea acțiune, dacă el consideră că nu sunt întrunite condițiile pentru a se dispune antrenarea răspunderii membrilor de conducere sau de supraveghere din cadrul debitoarei aflate în procedura insolvenței.
Întrucât potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementări calitatea procesuală activă de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 față de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentei legate de problema aplicării art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței comerciale nr. 1861/07.07.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.11. 2009.
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /23.11.2009
Tehn. /2 ex./23.11.2009
Instanța de fond - Tribunalul Arad
Judecător -
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
