Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1514/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1514
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare, la a doua strigare, recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Județului A împotriva sentinței comerciale nr. 748/14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată A & C, reprezentată prin lichidator judiciar Expert
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, instanța, considerând pricina lămurită, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 748/14.04.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Arads -a închis procedura insolvenței declanșate de creditoarea F-Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A cu sediul în A,-, jud.A pentru aplicarea prevederilor Legii nr.85/2006, împotriva debitoarei SC " " SRL, cu sediul în A, Str - -, FN, jud.A, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad sub nr.J-, CUI nr.- și în consecință:
S-a descărcat lichidatorul de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr.85/2006.
S-a dispus plata retribuției lichidatorului în sumă de 3.500 lei pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, respectiv 17 februarie - 14 aprilie 2009, plată ce se va efectua din fondul de lichidare prevăzut la art.4 al.4 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus din același fond de lichidare,efectuarea plății către același lichidator sumei de 17,60 lei, cu titlu de cheltuieli ale procedurii.
S-a dispus radierea debitoarei din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.
S-a notificat sentința de închidere către DGFP și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința nr. 273/17.02.2009 s-a admis cererea formulată de creditoarea F-Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, pentru aplicarea prevederilor Legii nr.85/2006 împotriva debitoarei SC " " SRL, cu sediul în loc A, fiind deschisă procedura simplificată de insolvență, prin intrarea direct în procedura falimentului prevăzută de Legea nr.85/2006 și desemnat ca lichidator provizoriu al debitoarei pe Expert A, stabilind-se obligația acestuia de a îndeplini atribuțiile prevăzute de art.20 din Legea nr.85/2006 cu mențiunea de a conduce "în tot" activitatea debitoarei.
S-a menționat că din adresa nr.65483/31.03.2009 emisă de Primăria mun. A reprezentată prin Primar - prin Direcția venituri, rezultă că debitoarea nu figurează în evidențele fiscale cu bunuri mobile sau imobile (f 177).
Prin raportul depus în ședința publică din 14 aprilie 2009, reprezentanta lichidatorului judiciar, a propus închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 precum și descărcarea lichidatorului judiciar de obligații.
Judecătorul sindic, văzând că din probele dosarului rezultă imposibilitatea acoperirii creanțelor și a cheltuielilor de lichidare, datorită împrejurării că, debitoarea nu deține bunuri, iar cheltuielile administrative ale procedurii până în prezent se ridică la suma de 17,60 lei reprezentând contravaloarea anunțurilor și creditorii nu s-au oferit să avanseze sumele corespunzătoare în acest sens, în baza art. 131 din Legea nr.85/2006 a aprobat raportul lichidatorului judiciar și a procedat la închiderea procedurii insolvenței declanșată împotriva debitoarei.
În baza art.136 din același act normativ, judecătorul sindic a procedat la descărcarea lichidatorului judiciar, de toate îndatoririle și responsabilitățile cu privire la procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006.
În baza ar.4 al.4 și 5 din Legea nr. 85/2006 din aceeași lege, instanța a stabilit retribuția lichidatorului judiciar, la suma de 3.500 lei pentru întreaga perioadă în care debitoarea a fost în procedura insolvenței, 17.02.2009 - 14 aprilie 2009, plată ce se va efectua din fondul de lichidare.
A dispus din același fond de lichidare, efectuarea plății către același lichidator sumei de 17,60 lei, cu titlu de cheltuieli ale procedurii.
Ca consecință a închiderii procedurii, raportat la art. 131 teza finală din Legea nr. 85/2006, instanța a dispus radierea debitoarei din evidențele de pe lângă Tribunalul Arad.
În baza art.135 din Legea nr.85/2006 instanța a dispus notificarea sentinței de închidere către DGFP A și ORC pentru efectuarea cuvenitelor mențiuni.
Împotriva sentinței comerciale de mai sus, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Județului A, cererea sa fiind înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub dosar nr-.
În motivarea recursului se arată de recurentă că potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe pentru îndeplinirea scopului propus al legii. Dacă contrar tuturor inițiativelor acestuia nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora să le poată fi imputată provocarea stării de insolvență, abia atunci instanța poate accepta propunerea de închidere a procedurii întemeiată pe art. 131 din lege.
Pe parcursul perioadei scurse de la deschidere și până la închiderea procedurii, recurenta consideră că lichidatorul judiciar nu a întreprins toate măsurile privind cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 85/2006 "Organele care aplică procedura sunt: judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni".
S-a susținut că potrivit art. 131 Legea nr. 85/2006 "În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
S-a motivat că, potrivit art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul sindic, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă".
S-a susținut că legea impune în mod imperativ întocmirea unui raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă această stare, fără a face nici o diferență cu privire la existența sau inexistența unor bunuri sau a lipsei contabilității debitoarei falite.
De asemenea, se apreciază că trebuie analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea promovării art. 138 din lege.
Se consideră că este imposibil de acceptat o soluție de închidere a unei proceduri cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajunându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art. 2 al Legii nr. 85/2006.
S-a susținut că potrivit doctrinei în materie, răspunderea administratorului pentru ajungerea societății comerciale în insolvență este cea reglementată de dispozițiile referitoare la mandat, mandatul fiind cuprins în actul constitutiv al societății. De asemenea, recurenta apreciază că se impune ca lichidatorul judiciar, în considerearea retribuției primite pentru activitatea depusă, are datoria de a întocmi și depune un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imutabilă și, evident de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligență în conducerea activității societății, atragerea răspunderii, potrivit autorului citat, având eficiență doar înainte de închiderea procedurii.
Față de cele arătate, instituția recurentă solicită instanței, modificarea sentinței recurate în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii de lichidare judiciară, formularea unei acțiunii în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, republicată.
În drept, recurenta a invocat art. 2, 5, art. 131 și 138 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304, 3041Cod procedură civilă, cât și din oficiu în baza art.306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea reține că recursul este neîntemeiat, urmând să fie respins, pentru următoarele considerente:
Astfel, față de cele arătate de lichidatorul judiciar desemnat în cauză Expert A prin raportul depus în care acesta a propus închiderea procedurii de insolvență declanșată în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 pe seama debitoarei întrucât în averea debitoarei nu există bunuri și nici disponibilități bănești, iar debitoarea nu-și mai desfășoară activitatea la sediul declarat, în mod corect judecătorul sindic a făcut aplicarea prevederilor art. 131 din legea menționată, dispunând închiderea procedurii.
Acest text statuează fără echivoc că în orice stadiu al procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii prin care va dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Având în vedere faptul că nici unul dintre creditori, deși legal notificați de către lichidatorul judiciar, nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare pentru continuarea administrării procedurii de insolvență față de societatea debitoare, în mod legal prima instanță a făcut aplicarea textului art. 131 din Legea nr. 85/2006, susținerile creditoarei recurente fiind neîntemeiate.
Conform adresei nr. 65483/31.03.2009 emisă de Direcția Venituri din cadrul Primăriei A societatea debitoare nu figurează în evidența fiscală a Direcției Venituri A cu bunuri mobile sau imobile.
Contrar celor afirmate de creditoarea recurentă, în cauză, lichidatorul judiciar Expert a întocmit Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei A & C SRL, însă, din lipsa documentelor, lichidatorul judiciar nu a putut aprecia care au fost cauzele care au dus la starea de insolvență.
Prin cazul de închidere a procedurii de insolvență prevăzut de art. 131 din Legea nr. 85/2006, legiuitorul a avut în vedere faptul că dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare nu se mai justifică menținerea procedurii deschisă. Rațiunea închiderii procedurii într-o astfel de situație rezidă în aceea că scopul legii - acoperirea pasivului debitorului insolvent - nu mai poate fi realizat în ipoteza în care se constată că nu se vor putea achita nici măcar cheltuielile administrative generate de desfășurarea ei, prin asemenea cheltuieli înțelegându-se cele referitoare la administrarea procedurii de insolvență. Din dispozițiile legale mai sus redate rezultă fără dubiu că pentru a se putea dispune închiderea procedurii în temeiul art. 131 sunt necesare a fi îndeplinite cumulativ două condiții: inexistența bunurilor în averea debitorului sau insuficiența acestora pentru acoperirea cheltuielilor administrative și faptul că nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli.
Față de cele reținute, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 748/14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr. 748/14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. - 4.01.2010
Tehnored. - 6.01.2010/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Csaba Bela Nasz
