Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1541/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1541/COM
Ședința publică din 26 noiembrie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L împotriva sentinței civile nr.82/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată prin lichidator judiciar IT MANAGEMENT T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în baza art.242 alin.2 proc.civ. și nemaifiind cereri formulate și excepții invocate se reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.82/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea, radierea acesteia, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și notificarea sentinței părților interesate.
Judecătorul sindic a constatat că la data de 15.01.2009, lichidatorul judiciar solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului, că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința civilă nr.1047/22.05.2008, că s-a întocmit și comunicat notificările în condițiile art.61 din Legea nr.85/2006, că notificarea a fost publicată și în ziarul T din data de 10.06.2008 conform art.61 alin.3 din Legea nr.85/2006, în temeiul art.131 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva sentinței civile nr.82/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii cererii de închidere a procedurii și admiterii cererii de autorizare în vederea introducerii acțiunii în antrenarea răspunderii organelor de conducere ale societății debitoare, cu motivarea că în conformitate cu prevederile art.3041Cod procedura civila, prezentul recurs fiind declarat împotriva unei hotărâri ce nu poate fi atacata cu apel, solicită a se examina cauza sub toate aspectele legale.
În mod greșit judecătorul sindic a respins solicitarea de autorizare în vederea introducerii acțiunii prevăzute la art.138 alin.3 din legea insolvenței. În conformitate cu textul legal citat:" (3) Comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat sa introducă acțiunea prevăzuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvența a patrimoniului debitorului persoana juridică ori dacă acesta a omis sa formuleze acțiunea prevăzuta la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenința sa se prescrie. Cum în speța nu este constituit un comitet al creditorilor, instituția recurentă fiind singurul creditor al debitoarei, a solicitat judecătorului sindic autorizarea în vederea introducerii acțiunii, conform textului legal arătat, arătând și motivele pentru care solicită aceasta, motive ce fac aplicabile prevederile art.138 alin.1 lit. a-e din legea insolvenței.
Respingerea cererii este de natură a încălca prevederile art.138 alin.3 din lege. Câtă vreme lichidatorul nu a introdus o acțiune în antrenarea răspunderii, instituția creditoare noastră are dreptul legal de a formula o astfel de solicitare și de a cere autorizarea judecătorului sindic, acesta urmând mai apoi a se pronunța în baza probatoriului administrat. Textul legal invocat de judecătorul sindic prevăzut la art.138 alin.1 din legea insolvenței se refera la acțiunile introduse de administrator judiciar sau lichidator ".la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, ", nu la acțiunile formulate in temeiul art.138 alin.3 de către comitetul creditorilor sau de creditori.
Interpretarea judecătorului sindic echivalează cu negarea accesului la justiție pentru creditori în condițiile în care lipsește aceștia de posibilitatea de a formula o astfel de cerere, cu atât mai mult cu cât posibilitatea este expres prevăzuta de lege și constituie motivul de recurs prevăzut la art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Pe de alta parte, în cazul în care administratorii societății nu depun actele prevăzute de lege, astfel cum s-a întâmplat în speța de față, era necesară formularea unei sesizări penale în condițiile art.147 si art.11 lit. g din Legea 85/2006, cu atât mai mult cu cât a arătat că administratorii sunt cercetați penal și fata de prevederile art.6 din Legea 241/2005 în Dosarul nr.1989/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj.
Pentru motivele arătate precum și pentru cele expuse în fata judecătorului sindic, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de autorizare în vederea introducerii cererii în antrenarea răspunderii organelor de conducere ale societății debitoare și respingerii cererii de închidere a procedurii.
Examinând recursul declarat de către creditoare conform motivelor invocate și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea reține ca nefondată calea de atac pentru următoarele considerente:
Creditoarea își rezumă criticile din recurs la necesitatea aplicării instituției răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei în raport cu care nu s-ar fi impus închidere a procedurii insolvenței de către judecătorul sindic.
În concret, creditorul a solicitat atât în primă instanță, dar și cu prilejul promovării căii de atac a fi autorizat să introducă o astfel de cerere de atragere a răspunderii patrimoniale în condițiile în care judecătorul sindic a respins-o, situație în care se impun a fi analizat condițiile prevăzute de art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, pentru a se putea constata în ce măsură este întemeiată o astfel de cerere.
Dispoziția legală invocată prevede că: "Comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie", în raport cu care rezultă în mod indubitabil că titularul principal al unei astfel de cereri este administratorul sau lichidatorul judiciar, iar creditorul sau Comitetul creditorilor pot formula o astfel de cerere, în subsidiar, în doar două ipoteze expres arătate.
Acestea se referă la omisiuni ale practicianului în insolvență, fie de a nu indica persoanele culpabile în raport, fie de a nu formula acțiunea care amenință să se prescrie, însă în speță nici una dintre aceste ipoteze nu este îndeplinită, situație în care este neîntemeiată afirmația creditoarei recurente în sensul că "are dreptul legal de a formula o astfel de solicitate și de a cerere autorizarea judecătorului sindic".
Lichidatorul judiciar a întocmit raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la insolvența debitoarei, unde în mod clar și fără echivoc a precizat că nu sunt aplicabile prevederile privind răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
De fapt, această autorizare poate fi cerută de către creditor, și în acest sens a și făcut-o, și așa cum s-a arătat mai sus judecătorul sindic a analizat-o, în condițiile în care este singurul creditor al debitoarei, însă nu poate fi admisă tocmai datorită neîndeplinirii cerințelor din art.138 alin.3 ce au fost reiterate mai sus.
Pe cale de consecință, întrucât nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, sens în care văzând art.312 din proc.civ. și art.8 din Legea nr.85/2006 se va respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L împotriva sentinței civile nr.82/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului L împotriva sentinței civile nr.82/15.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.22.12.2009
Tehnored 2 ex.22.12.2009
Instanță fond: Tribunalul Timiș
Jud.
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Marian Bratiș, Cătălin
