Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 230/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de
contencios administrativ și fiscal -
DOSAR Nr.-
DECIZIA NR.230/C/2008-
Ședința publică din 12 iunie 2008
PREȘEDINTE: Blaga Gabriela JUDECĂTOR 2: Rițiu Roxana
- - - JUDECĂTOR 3: Boța Marilena
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului comercial d eclarat de recurenta creditoare- " -"cu sediul în S M, str. -, nr.68, jud.S M în contradictoriu cu intimata debitoare- " "J-, -, cu sediul în S M,-,.7, jud.S M și cu intimatulOFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALULSATU MARE,cu sediul în S M,-, jud.S M, împotriva sentinței nr.1806/F din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr-, având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nici o parte a litigiului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei, achitată prin chitanțele nr.-, nr.-, nr.- și nr.- din 11 septembrie 2007, emise de Primăria Municipiului S M, plus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că recurenta creditoare a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în baza prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, precum și faptul că, cauza se află la al doilea termen de judecată în recurs, după care:
CURTEA D APEL
deliberând:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Prin sentința nr.1806/F din 11 decembrie 2007, Tribunalul Satu Mare - judecătorul sindic a admis contestația formulată de contestatorul - debitor - cu sediul social în S M,-,.7, cod de identificare fiscala -, număr de ordine în registrul comerțului J - și a respins cererea de faliment a creditoarei - - cu sediul social în S M, str.-, nr.68, jud.S M, cod de identificare fiscală R -, număr de ordine in registrul comerțului J -.
Pentru a pronunța această sentință, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 16.10.2007, în temeiul art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006 la cererea debitoarei, s-a stabilit în sarcina creditoarei o cauțiune în cuantum de 2000 lei, cauțiune care nu a fost achitată de creditoare.
Potrivit tezei finale a art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006 "Dacă nu este consemnată în termen cauțiunea, cererea introductivă va fi respinsă".
Față de considerentele de mai sus, judecătorul sindic a reținut că, se impune respingerea cererii creditoarei.
Și pe fondul cauzei, s-a reținut că, cererea creditoarei este nefondată, deoarece prin probele administrate, debitoarea a dovedit că nu este în stare de insolvență, efectuând plăți reprezentând: impozit pe venit din dividende distribuite la PF, TVA trimestrial, contribuția individuală de asigurări pentru șomaj, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, contribuția individuală de asigurări sociale, plăți ale contravalorii unor facturi către societăți comerciale, dovezi ale livrărilor de produse finite către beneficiari (filele 31-49, 61-70 de la dosar).
Astfel, în lumina acestor considerente și văzând că sunt îndeplinite condițiile legii, s-a constatat că debitorul nu este în insolvență, conform dovezilor de la dosar, astfel că s-a admis contestația contestatoarei - debitoare și s-a respins cererea intimatei-creditoare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, corespunzător timbrat a formulat recurs, recurenta - " -" cu sediul în S M, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și rejudecând cauza să fie admisă cererea de deschidere a procedurii falimentului împotriva debitoarei, respectiv respingerea contestației depusă de aceasta, ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiat pe prevederile art.299 - 316 Cod procedură civilă, recurenta critică sentința pentru motive de nelegalitate, constând în încălcarea de către judecătorul sindic a unor dispoziții legale imperative cum sunt cele referitoare la dreptul la apărare al părții în procesul civil, precum și cele referitoare la obligarea creditoarei la achitarea unei cauțiuni.
Astfel, arată recurenta, conform practicii judiciare în materie, dispoziția legală referitoare la achitarea unei cauțiuni, trebuie aplicată de către instanță cu maximă prudență, deoarece o astfel de măsură trebuie aplicată doar atunci când există indicii despre abuzul creditorilor în formularea unei cereri de deschidere.
Pe de altă parte, în absența unei cereri exprese și întemeiate a debitorului, judecătorul sindic nu este abilitat legal ca din oficiu să-l oblige pe creditor la consemnarea unei cauțiuni.
Deși invocate aceste motive la instanța de fond, judecătorul sindic nu le-a luat în considerare.
Dreptul la apărare și la un proces echitabil al creditoarei a fost încălcat, întrucât deși a formulat o cerere în probațiune prin care solicita obligarea debitoarei de a depune registrul de vânzări cu TVA, această cerere a fost respinsă fără nici o motivare și cu încălcarea principiului contradictorialității.
Pe fondul cauzei, reținând caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, recunoașterea debitoarei că are această datorie, precum și lipsa lichidităților, justifică deschiderea procedurii falimentului.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs mai sus arătate, a fost apreciat ca nefondat, astfel că a fost respins.
Critica recurentei referitoare la nelegalitatea sentinței, ca urmare a greșitei aplicări a prevederilor art.33 alin.3 din Legea nr.85/2006, constând în obligarea creditoarei la plata unei cauțiuni, fără ca acest lucru să fi fost solicitat de către debitoare, este nefondată.
Așa cum rezultă din cuprinsul contestației, înregistrată la dosarul de fond fila 15, debitoarea a solicitat în mod expres ca reclamanta să fie obligată să consemneze în termen de 15 zile la bancă cauțiunea de 10% din valoarea creanței.
În acest context, nu poate fi reținută critica recurentei conform căreia judecătorul sindic a uzat de această posibilitate în mod discreționar, câtă vreme prin aceeași contestație se invocă multiple neînțelegeri dintre părți, născute din relația comercială având ca obiect realizarea unor lucrări de antrepriză.
În cauză, nu poate fi reținută nici încălcarea dreptului la apărare, ori dreptul la un proces echitabil, câtă vreme creditoarei i s-a adus la cunoștință termenul la care urmează a fi soluționată contestația debitoarei, termen la care s-a pus în discuție, cu respectarea principiului contradictorialității dezbaterilor, necesitatea achitării unei cauțiuni, la cererea debitoarei.
În consecință, neputând fi reținute în cauză încălcări ale prevederilor art.33 din Legea nr.85/2006, câtă vreme creditoarea nu a înțeles să achite cauțiunea stabilită în sarcina sa, nu se justifică a fi analizate celelalte motive de recurs ce vizează fondul cauzei.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de - " -" S M, str. -, nr.68, jud.S M împotriva sentinței nr.1806/F din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 12 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- Red. dec. -
- jud. fond. -
- dact. - 2 ex.
- 02.07.2008
Președinte:Blaga GabrielaJudecători:Blaga Gabriela, Rițiu Roxana, Boța Marilena
